"Apropie-mă-ncet de foc" – 12017 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
SCStanescu Ionut Cristian
Urasc felul in care sunt etichetat dupa cuvinte. Urasc prietenia celor ce vor de la mine numai guma de mestecat. Urasc profesorii care predau intr-un stil de fals interes pentru soarta elevilor. Il urasc pe dirigintele care n-a vrut sau n-a stiut sa se apropie de inima nici unui coleg de-al meu. Urasc sistemul social care impune puterea banilor ca valoare morala. Urasc institutia pedagogica ce poarta numele de scoala pentru ca urmareste o dezvoltare “multilaterala” uitand ca ar trebui sa fie o institutie psiho-pedagogica. Urasc indoctrinarea la care sunt supus eu si cei pe care ii urasc. Imi urasc parintii pentru ca ma iubesc neconditionat contrazicandu-mi ura. Pentru ca vor sa dau tot ce mai bun din mine. Pentru ca incearca sa nu ma lase sa gresesc. Pentru ca m-au nascut si crescut intr-un mediu iubitor. O urasc pe ea pentru ceea ce a devenit. Pentru ca am iubit-o. pentru felul in care isi musca buza de jos dupa ce o sarutam. Pentru felul in care suvita ei rebela cadea intre buzele...
5 poezii, 0 proze
SWSimone Weil
Simone Weil (3 februarie, 1909, Paris, Franța – 24 august, 1943, Ashford, Marea Britanie) a fost o scriitoare franceză, pasionată de filozofie și de mistică creștină. Simone Weil s-a născut la Paris în anul 1909 dintr-o familie de intelectuali evrei din clasa medie. A studiat la Liceul Henry al IV-lea, unde l-a avut ca profesor pe Alain Emile Chartier. Și-a continuat studiile între anii 1928-1931 la Ecolé Normale Superieure din Sorbona, unde a fost remarcată, alături de Simone de Beauvoir, ca o femeie de o rară inteligență. A parcurs un drum intelectual sinuos, fiind inițial o înfocată activistă de stânga (a lucrat ca muncitoare la Uzinele Renault), ca, mai târziu, să se apropie de mistica creștină, fără a deveni însă o creștină "de drept".Ceea ce a rămas ca o constantă în sufletul ei a fost apropierea față de cei nenorociți și marginalizați."Ori de câte ori mă gândesc la crucificarea lui Hristos, săvâșesc păcatul invidiei“, avea să scrie mai târziu în caietele sale filosofice. A...
2 poezii, 0 proze
NBNicolae Budurescu
Nicolae Budurescu s-a născut la București la 28 iunie 1888. A absolvit Colegiul național "Sf. Sava". Licențiat în litere și drept, va profesa mult timp avocatura în București, activitate împărțită cu funcții politice de oarecare prestigiu (deputat, etc.). În tinerețe frecventează un timp cenaclul macedonskian, despre care publică un util articol de Amintiri... (Gazeta literară, 11 noiembrie 1965). Se apropie apoi de grupul simbolist de la Viața nouă, căruia-i rămâne fidel până la încetarea apariției revistei. Membru al Societății Scriitorilor Români de la înființare (1912). Fost ministru, subsecretar de stat la Președinția Consiliului de Miniștri (1933–1934) sub guvernele I. G. Duca și Gh. Tătărescu. A fost arestat pe 5 mai 1951 și închis la Sighet. OPERE: Poema navelor plecate, Crepusculare, Poema toameni, Buc., Tip. Poporul, 1912. COLABORÃRI: Semănătorul (1909, 1910); Viața nouă (1910-1919); Flacăra (1910-1912); Versuri (1911); Insula (1912); Farul (1912); Rampa (1912); Citiți-mă...
3 poezii, 0 proze
Efrim Alexandra
eu' imaginea unui suflet singuratic ce nu se poate regăsi printre ' piese teatrale prea înghesuite și mult prea departe ' ''Și-atunci mă apropii de pietre și tac, iau cuvintele și le-nec în mare. Șuier luna și o răsar și o prefac într-o dragoste mare.'' N.Stanescu
3 poezii, 0 proze
Bogdan Stefan Achim
Nu stiu de ce-o fac, dar e cert ca-i ceva ciclic; acum ma apropii si astern pe hartie, apoi ma departez...
3 poezii, 0 proze
AJAdriana Jivan
Nascuta in primavara lui `85, la Timisoara. In prezent, tot la Timisora, incerc sa ma gasesc pe mine, sa ma apropi cat mai mult de mine, cu/pe langa altii. Mai stau putin p`aici... apoi o sa ma caut in alte parti. Nu singura, dar cea mai mare pasiune a mea sunt oamenii...cu cat mai multi... cu atat mai bine, cu cat mai diferiti...cu atat mai interesanti. e-mail: hemera20@yahoo.com id: hemera20
3 poezii, 0 proze
SSSimon Salca
Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.
5 poezii, 0 proze
Cristian Tanasescu
Sunt un roman canadian si locuiesc la Montreal, un oras multietnic cu ierni lungi si enervante, un megalopolis in plina vibratie inconjurat de minunate parcuri, totul dominat de un munte numit Mount Royal, de la care-si si trage numele de Montreal. M-am nascut intr-un sfarsit de octombrie in anul 1966 atunci cand toamna plangea cu frunze galbene peste parcurile din orasul Ploiesti, oras unde am trait pana la varsta de 34 de ani cand am parasit definitiv Romania. Ca roman cred ca Eminescu este cel mai mare poet al lumii iar Bacovia imi este cel mai drag prieten. Pana in decembrie 2004 nu am scris niciodata un rand macar, am inceput s-o fac insa pentru ca scriindu-mi gandurile in limba romana ma pot apropia mai mult de Romania, tara pe care o iubesc foarte mult si pe care o voi purta mereu in inima mea.
21 poezii, 0 proze
Aanima
"Mai știi cum te numeam pe-atunci? Icoană cu picioare lungi, Veneai pe rîu sau rîu erai, Curgeai în mine pînă-n rai. Cu limba preschimbata-n bici Vanai pe coapsa iepuri mici" Economist. Scriu pasionat si accidental, fara pretentie de forma, liric si cu obsesia ritmului. Datorez www.poezie.ro oamenii, increderea si energia pe care mi-au dat-o la inceput de drum. obtin aproape orice imi pun in minte nu ma mai apropii de oameni ca le fac rau.
20 poezii, 0 proze
Alexandru Florin
... nu stiu ce sa spun despre mine ... ce scriu spune despre mine, pentru ca, eu cred ca, in momentul in care te apropi de foaie cu pixul ... sau mai nou te apropii de tastatura ... si asezi un cuvant si dintr-un cuvant faci un vers , si dintr-un vers o strofa apoi iti vezi chipul printre randuri ... sunte niste creaturi create pentru a crea acesta este scopul nostru pe pamant ... Ma numesc Alex, am 24 de ani si sunt din iasi student la Universitatea de arte " George Enescu" nascut pe 17 aprile 1986 in iasi si locuiesc la aceeasi adresa de atunci.
2 poezii, 0 proze
Apropie-mă-ncet de foc
de Lory Cristea
Eu m-am născut abia aseară Când ceasul străpunsese, grav Prin învelișul meu jilav Să-mi afle sufletul de ceară. Două tăceri ce par a strânge Coastă cu coastă, trupul meu Trimise-au fost de-un fariseu...
De vorbă cu...
de Dîrzu Andrei-Ovidiu
În hruba-ntunecată cu pucioasă Ce ars-a milenii în șir, Gingii bolnave, privirea-i roasă Un stârv cu față de martir Și-mi pare că vrea să vorbească Zig-zag-uri, cercuri cu radian Și-n a sa voce...
Sfarsit.
de Alexandra Ciortan
Am deschis ochii si-n jurul meu era un intuneric infricosator; i-am inchis din nou crezand ca e doar cosmar. Peste cateva momente cand am prins curaj sa privesc din nou, m-am gasit inconjurata de...
rastignirea
de dan stancu
rastignirea - Noi am gresit, ne meritam pedeapsa! Asa ca taci sfiit in fata mortii! El insa n-a gresit nimic, El doar S-a dat pe Sine sortii! Apoi privind spre dreapta sa spuse incet, incet, abia...
Cel din urma vers...
de rus andrei
Râul de suspine curge, ochii s-ofilesc de dor, Mâna ține la piept poza chipului privind în gol, Dar zâmbind, îmi dă putere să încerc să mai trăiesc Și cu ultimele forțe las scris cel din urmă vers…...
De pe patul de spital
de Sonia Kalman
Când sunt pe patul de spital, Aștept o mare șansă. Să scap de diagnosticul precar, Și de această cruntă transă. Rudele m-au renegat acum, Iar iubirea nu-i aici. Și ca un phoenix mai nebun, Renasc...
Secrete de septembrie
de Adrian Tarita
Nostalgice amoruri se plimbă pe centură E același drum pe care și prospături agață Unii se țin de mână iubindu-se din gură Alții inspirând ispite dezmățul și-l răsfață. Eu pe un parapet fumez și...
Balada epigramistului grăbit.
de Filip Tănase
Þinta epigramatică(de Titus Trențiu). Epigrama. Epigrama-i o formulă De-a lua oricărui as, Muștele de pe căciulă Ca să i le pui pe nas. Jocuri de imagini mondene. Poeții de azi scriu politică...
Caderea lui Hido
de dan stancu
Sunau din trambiti ingeri de lumina si-n sunet de viori cantand iubirea, se bucura tot Universul, caci iata, se nastea \"trairea\". Nu se stiau lumini in noapte, caci insasi noaptea nu era, nici...
rafturi
de Maria Gheorghe
Fata cu scrisori în păr își acordă vioara dintr-o atingere de arcuș pe corzile pictorului care locuiește vis-à-vis de mare.................. Tu ce mai faci, părere? Mai trec din ieri în iară prin...