Căutare

Nascuta in Bucuresti. Facultatea de Cibernetica, Informatica si Statistica Economica. Profesoara de informatica aproape un deceniu in Bucuresti. Acum in Toronto. Un copil.

1 poezii, 0 proze

Luc de Clapiers Vauvenargues

1715 6 august Luc de Clapiers, marchiz de Vauvenargues,s-a nascut la Aix-en-Provence (Franta). Nu se cunosc amanuntele despre anii copilariei celui care avea sa ajunga unul dintre marii moralisti. 1720 In Aix izbucneste o cumplita epidemie de ciuma. Primar al orasului era tatal lui Vauvenargues, Josep de Clapiers. Molima a bantuit aproape un an si a facut peste sapte mii de victime; datorita darzeniei, curajului si abnegatiei primarului, a fost insa curmata, iar jafurile care au terorizat alte tinuturi nu s-au putut dezlantui la Aix. Pentru aceste merite, tatal lui Luc avea sa primeasca, in 1722, o pensie de 3000 de livre si titlul de marchiz. 1731 Firav, cu o sanatate subreda, blajin si excesiv de sfios, tanarul Luc trebuie sa fi studiat, o vreme, la colegiul Royal-Bourbon, tinut de iezuiti; dar se pare ca prin 1731 a fost nevoit intrerupa studiile, ramanand sa le completeze acasa, singur, sau cu ajutorul vreunui profesor particular. Judecand dupa scrisul lui, avea ceva cunostinte de...

12 poezii, 0 proze

Kabir

Kabir este discipolul renumitului ascet hindus Ramananda. Kabir se numără printre cei mai mari poeți din lume, biografia lui Kabir, însă, este înconjurată de legende contradictorii, neputându-se avea încredere în nici una dintre ele. Unele au o sursă hindusă, alta musulmană, susținând că a fost ba sufi, ba un sfânt brahman. Numele lui e o dovadă convingătoare că a provenit dintr-o familie de musulmani și cea mai probabilă variantă este cea după care Kabir a fost copilul natural sau înfiat al unui țesător musulman. Kabir a fost mai mult decât un poet, a fost un om al spiritului, un înțelept, un reformator religios și întemeietorul unei școli care numără și azi aproape un milion de hinduși, dar Kabir rămâne pentru noi poetul mistic. Kabir a urât orice exclusivism religios și a căutat mai înainte de toate să-i inițieze pe oameni în libertatea divină. În paralel cu viața lui interioară de iubire și închinare, cu expresia ei artistică în muzică și cuvinte – căci a fost un muzician la fel...

56 poezii, 0 proze

Jaufré Rudel

Jaufré Rudel de Blaia a fost un om foarte nobil și generos și prinț de Blaia. Și s-a îndrăgostit de contesa de Tripoli, fără a o fi văzut vreodată, și numai pentru vorbele bune pe care le-a auzit despre ea de la pelerinii ce se întorceau din Antiohia. Și a scris despre ea multe versuri cu melodii bune, dar cu cuvinte simple. Și pentru că voia să o vadă, s-a făcut cruciat și s-a pornit pe mare. Și pe corabie a căzut bolnav și a fost dus la Tripoli aproape mort într-un han. Și aceasta a ajuns la urechile contesei și ea a venit la el, la căpătâiul său și l-a luat în brațe. Și a știut că ea era contesa, și pe loc și-a redobândit vederea și auzul și l-a lăudat pe Dumnezeu pentru că l-a ținut în viață până a văzut-o. Și astfel a murit el în brațele sale. Iar ea l-a așezat în mormânt cu mare cinste în casa Templului. Și pe urmă, în aceeași zi, s-a călugărit pentru durerea pe care a dobândit-o prin moartea lui. Engleză Jaufre Rudel (Jaufré in modern Occitan) was the Prince of Blaye (Princes...

2 poezii, 0 proze

Calota Ion

Prima data am scris poezii pentru ca eram trist si nu ma regaseam in lumea in care traiam ,un personaj aproape halucinogen care nu se acomoda cu "normalitatea" si ritmul vietii celorlalti. Apoi am scris poezii pentru ca m-am indragostit ,brusc si dureros de puternic, si ,suferind cumplit de timiditate, impingeam spre toate zarile mesagerii versurilor pe care le scrisesem in aerul in care tocmai trecuse ireala mea iubita. Mai apoi ,am mai scris poezii . Devenisem dependent . Aerul pe care il respiram il gaseam doar in lumea virtuala a acestor poezii. Si devenisem dependent mai ales de metafora.

1 poezii, 0 proze

marius ciobanu

Nu stiu ce mare lucru as putea sa spun despre mine. Am publicat prin ceva reviste in timpul liceului si intr-o antologie undeva prin 1999 care se numea "Melancolii la ore princiare". Au urmat apoi foarte multi ani in care nu am mai scris nimic si nu stiu daca pentru ca nu am mai putut sa scriu sau pentru ca nu am mai vrut sa scriu. Am luat-o de la inceput de un an aproape si inca mai am multe de invatat. Ii multumesc in primul rand domnului Constantin T. Ciubotaru care desi nu mi-a fost dascal mi-a transmis cumva ceva din dragostea dumnealui pentru scris.

33 poezii, 0 proze

Neculai Roșca

Neculai Roșca Poet român bucovinean, asociat cu gruparea iconaristă (poreclită și cea a "suprarealiștilor bucovineni", vezi G. Călinescu, care îl cita primul pe Neculai Roșca drept reprezentant al acestora, deși este aproape singurul cu un mare debit de neologisme dintre toți iconarii). Născut în 1912, în comuna Trestiana. A tradus mult din Baudelaire, Verlaine și Rimbaud. Decedat pe 31 martie 1954. Opere (listă posibil incompletă): Neutral, Colecția Iconar, 1934 Blocat, Colecția Plai, Cernăuți, 1934 A apărut în antologia Poeții tineri bucovineni a lui Mircea Streinul.

1 poezii, 0 proze

Alexandru Adrian Ardelean

Iată-mă. Colindând meleaguri blânde ori de-a dreptul vrăjmașe, pendulând între frumuseți mărunte și mizerii de necuprins, mă deprinsesem să potrivesc în gând cuvinte măiestre, cuvinte a căror vrajă, fără nici o îndoială, ar fi subjugat până și pe cel mai pretențios cititor. Le întorceam pe toate părțile, căutând armonia și-o muzică numai de mine auzită, le înnobilam cu freamătul cel mai de taină al simțirii mele, chipurile, pentru când voi ajunge la masa de scris, să le aștern dintr-o răsuflare. Adevăruri unanim acceptate se oglindeau, iată, limpezi și de neclintit, în cugetul meu. Nu am nici o îndoială, nu este om care să nu fi trăit acest sentiment, această bucurie arareori împărtășită. Mai întotdeauna se ivea însă ceva neprevăzut, o cunoștință pusă pe bârfe, un detaliu aproape neînsemnat și-n clipa aceea fugară vraja se risipea, cuvintele se destrămau din îmbrățișarea suavă. Uitarea își râdea atunci de mine, amintirea zăbovea haotic împrejurul unei taine ce n-avea să se mai...

3 poezii, 0 proze

Aproape un madrigal

de Salvatore Quasimodo

Floarea-soarelui se înclină spre vest și ziua deja cade în el ochiul în ruine și aerul vara se îngroașă și deja curbează frunzele si fumul de șantiere de construcții. Ea dispare curgând uscat de nori...

Tot boli ale epigramei

de Mircea C. Dinescu

EPIGRAMÃ SAU DRAMÃ? Sunt întru totul de acord cu lunga “Replică” a redactorului șef al revistei “Epigrama”, Valerian Lică, la care a subscris și Directorul revistei și Președinte UER, George Corbu,...

Madrigal

de Gheorghe Tomozei

Cu-amara îndârjire a dacilor bărboși, pe lespezile Romei târâți, roși de sarcasme, sub scuturi vechi, ca pleoape căzând pe ochii scoși și sânge spart, superb stagnând sub cazne, așa te strig, cu gura...

Cu pupăza prin Iași

de Ruse Ion

Temă: "Tei, alei și alelei!": 4 catrene, dintre care unul va trebui să fie un madrigal dedicat Iașului. Amintiri din Copou Constant, aproape-o săptămână, - Pe ale parcului alei - Am mers, sperând să...

După-amiază cu arțari galbeni

de Adriana Marilena Stroilescu

de la etajul 4 toamna se vede mai bine așa cum planează peste oraș până și cerul e mai aproape prelungind dangătul frunzelor dincolo de Calea 13 Septembrie tramvaiele trec la fel de frumos cu mirosul...

variații

de Nora Iuga

pune cursele de șoareci ne jucăm de-a eu și tu tu intrai în catedrală eu eram Margueritte d’Anjou îmi dădeai o bicicletă eu vedeam că n-are arc și-o puneam să pedaleze pe viteza Ioana d’Arc e vreun...

Madrigal răsturnat

de Geo Dumitrescu

Ai să te faci urâtă, fată tristă, fată de piatră!... Tot ce mi-ai dăruit sporește, urcă - piere încet ce ți-am dat, așa cum seacă bălțile neadânci uscate de vânt. Mi-ai dat puțin - ți-am luat tot,...

Madrigal răsturnat

de Geo Dumitrescu

ca sentiment, un haiku

de Anisoara Iordache

mușcând din tâlc... otrăvitoare ciuperci în cușca privirilor. ca un liman al tăcerii ceața- sonorități ancestrale. din alte anotimpuri cutremurate de dureri, șoapte de frunze. scuturându-și...