"Ancore de fum" – 1169 rezultate
0.02 secundeMeilisearchSzasz Emeric
Declaratie de dragoste E ziua ta calendarul ca o amendă nimic schimbat Doamne ajută!copiii si sănătate același chimir rate rulante nu nu vreau să ieșim mai cîrpim risipa și desfată-te acum măcar după douăzeci de ani cu o halcă de hatîr ce-o fi:un chilipir o mărunțime -ancoră mocnitelor valuri aride Alt an egal ritual: îmi fac mea culpa deși palmele-mi curg rîu inflație pe milostivi-ți sîni nu le știu măsura nici atît la chiloți ștrampi pantofi etîcî așa că te rog reverberează plenar andante andante fosnet al ierburilor necosite-n extaze la tocita ofrandă a simetrice roze Și ce-ți doresc? Ce gingaș tupeu! din bolovan nu iscă stele poezia mea pecum mersul pe jos știu si eu așa la prima strigare La nesfîrșit siamezi să mulgem zorii și molcoma datina matinală: cafeaua cu caimac cescuță de vitrină farfurioară linguriță de argint invariabila rugăminte mai tare si mai amară
4 poezii, 0 proze
MSMaria Luisa Spaziani
Maria Luisa Spaziani (Torino, 7 dicembre 1924) è una poetessa italiana. Maria Luisa Spaziani nasce in un'agiata famiglia borghese di Torino, dove il padre è proprietario di un'azienda che produce macchinari per l'industria chimica e dolciaria. Ancora studentessa, a soli diciannove anni, dirige una piccola rivista, prima chiamata «Il Girasole» e poi «Il Dado», il cui redattore capo era Guido Hess Seborga, che la fa conoscere negli ambienti letterari; ottiene e pubblica inediti di grandi nomi nazionali come Umberto Saba, Sandro Penna, Sinisgalli, Pratolini, e internazionali, come Virginia Woolf. Intanto frequenta l'Università di Torino, facoltà di Lingue, laureandosi con una tesi su Marcel Proust, relatore il francesista Ferdinando Neri. La cultura francese e la Francia con i suoi autori, in seguito sarebbero rimasti una sorta di stella polare nel suo immaginario e nel suo vissuto, con una serie di soggiorni a Parigi il primo nel 1953, dopo aver ottenuto una borsa di...
8 poezii, 0 proze
Ancore de fum
de Morar Nucu
mi-am făcut calculele, arunc niște ancore prin viață la maternitate, prin apartamentul mamei între prieteni gâlgâind boemă târzie din halbe în brațele iubitei uitând de anotimpuri trecătoare nu-mi...
jurământul călușar
de Cătălin Al DOAMNEI
omul care purta steagul călușar m-a vizitat în preajma crăciunului avertizându-mă că lumea încearcă să mă imite și se împrumută din cuvintele mele în loc de lingouri după ce toate băncile s-au închis...
Hocus-pocus
de Leonard Sandor
Antene acviline Rod cetacee basme bricolate De teamă cad orgolios castele Viteze doruri polonice crapă Prin piatră fierberea de astre scurt răsare Albe Obsesiile vidului plângăreț Falnic se-nfioară...
pe sânge îmi plutește un ceas
de ștefan ciobanu
mă trezesc dimineață ca și când am ieșit după ce am stat secunde bune sub apă la fix pentru a vedea lucrurile cum se materializează privirea este neclară aerul este încă acvatic iar ora potrivită de...
a shot
de Petru Teodor
hedonism determinism biologic cu limită Hayflick un brand pentru consumul de sine inerent unei mase amorfe de credințe și vise vândute în plastic paradigme din ziua de mâine (în timp ce cu un gest de...
Sentiment oceanic
de bancila george marius
Eu nu sunt oceanul cu ochii albaștrii, în seara noroasă dau versului fir și caut aiurea prin ceața laptoasă pedepse-nflorite ale gândului șir trimise la maluri de monștri marini, șirag ștrengăresc de...
Uroborus sau Călătoria
de Cristian Vasiliu
Motto: „Nu există vindecare decât prin adevăr” P. Creția Trecutul nu „a fost”; trecutul există și este produsul ingrat și pururi prezent al imaginației și al memoriei. Dacă tu ești în el și el – în...
Uroborus sau Călătoria
de Cristian Vasiliu
Motto: „Nu există vindecare decât prin adevăr” P. Creția Trecutul nu „a fost”; trecutul există și este produsul ingrat și pururi prezent al imaginației și al memoriei. Dacă tu ești în el și el – în...
rupere de lună
de Anisoara Iordache
trecutul este rădăcina realității, din care pot încolți lujeri în formă de pași- simboluri codate ale unor evenimente din subconștient. trecutul poate avea miros de crepuscul, de scorțișoara, auroră,...
Phoenix
de Cristina Voicu
în mintea mea rune de neînțeles adună desfac snopi fumegînd pe acoperiș nici o gaură albă doar cuiburi crescînd în lună (oare și visele regizorului miroseau a guano?) adun ochii din ciocuri seva ta...
Pământuri și ape între patimi și ispite
de Cristian Pop
Doar să-ți apleci urechea și țărmurile-ți vor spune, despre orizonturi de vitejie, ca o fantomă cu toate pânzele sus. Pe-o mare nefiresc de albastră, cu valuri te cheamă, îți cântă, șoptesc povești...
Aniversarea
de alexandru petria
Era o vară călduroasă ca oricare alta în Deania și ei se întorceau de la un meci de fotbal. Jucau odată pe săptămână cu prietenii, vinerea, când închiriau terenul pentru două ore. - Clau, băgăm o...
Zilele mele cu Renata. Roman. Cap. 7-8
de alexandru petria
7 Renata stătea numai în tricou în cadrul ușii. Îi vedeam părul pubian de culoarea petrolului. Des, ca de oaie, de la anus până aproape de ombilic. De pe tricou surâde Mickey Mouse. Renata are dinții...
Unica povara
de Vasile Mihalache
1. Năprasnic – fără veste, apoi retras și mut Ce pare să adune răsfiră și mai mult. Dacă revarsă norii durerea tuturor, Cine înclină toarta cernitului ulcior? Și dacă aburi țes în curcubeu povara, De...
conturul imperfect
de buteica denisa
Admir imperfectiunea exteriorului tau Si ma gandesc… Daca cu stiloul meu din lemn de sicriu Ti-as sectiona trupul conturat de markerul cu varf uscat Dar dulcea ta lacrima m-a reinviat Cum as putea sa...
Am luat pana aceea şi-am trecut-o pe deasupra amintirilor
de Ioan-Mircea Popovici
1. Aşa mi-e dat mie, să scriu din povestea în care Mă bucur cu lumea şi cu fiecare Pe care-l întâlnesc pe cărare Călare sau pe jos Cum îi şade bine Omului frumos Ce-i frumos şi ce e bine Aceasta...
cine merge cu fergus?
de bazil rotaru
bazalt lângă țesutul cornos de copită potcoavele de aur clopoțind vademecum satana aceeași combustie noițe cojițe pielițe pe-un deget tot suge tot roade tot rupe același oțel fac farurile mari pe...
Metamorfoze.
de Ioana Stanciu
te-am prins de aripi și te-am azvârlit într-un buzunar. îți scuturai aripile neliniștit, când spuneam minciuni, când pășeam în iad. te-am întins pe așternut, între cutele coastelor. te-au găsit...