"Alb de alb" – 19506 rezultate
0.01 secundeMeilisearchJimi Hendrix
La 27 noiembrie 1942 se naste la Seattle James Marshall Hendrix dintr-o familie in care s-a amestecat sange de alb, negru si rosu. La unsprezece ani, putin dupa moartea mamei sale, incepe sa cante la chitara. La 16 ani abandoneaza scoala si devine un muzician ratacitor. Ei, nu trubadur, nu, ci rythm&blues si rock’n’roll. Dupa ce face armata la parasutisti, la 21 de ani devine session man, adicatalea canta si el cu cine avea nevoie de un chitarist de acompaniament. In ‚65 isi face primul grup, dar nu are prea mare succes in America, asa ca un baiat dragut, Chas Chandler de la Animals il duce la Londinium, unde Jimi devine star. Dupa ce da niste albume tari gen „Are you experienced?”(‚67) sau „Electric Ladyland”(‚68) si dupa ce face istorie la Woodstock(‚69) si in insula Wight(‚70), Jimi moare din cauza unei supradoze in anul de gratie 1970. Daca va fascineaza chitara lui ca si pe mine, va invit sa-i cititi si versurile. Merita.
28 poezii, 0 proze
TTTeodor Tudor Topan
Mi-era rau dor de tine, soare ranit de timp, Cand cu ochii plini de lacrimi Te visam si te-nviam. Viata ti-o impodobeai cu rogvaiv de duzi. Cu mana dezvaleai planetele ce-apun Si cu sufletul, prin infinituri, cautata-i a ta mama. Cu vocea-ti bantuiesti o clasa fara alb de sfant, Iar mersu-ti zgomoteste printr-o casa de sticla. Patru pereti, patru ceasuri iti erau, Numarandu-ti vesnicia clipei Care iti inchide sicriul cu un juramant: NU AI SA MORI UITAT!
15 poezii, 0 proze
SAsiminiciuc andrei
Ma trezesc...deschid lent ochii....la dracu...inca sunt aici, prins in aceasta lume. Inca o zi intr-o lume de c***t inconjurat de oameni de c***t. Nu stiu pentru moment de ce ma mai deranjez sa ma ridic...oricum o sa ma intorc in pat in curand, oricum o sa vizes la dulcea inconstienta si la asternutul moale si calduros, toata ziua. E lumina, nu vreau sa fie lumina. Ma deranjeaza lumina. Trag jaluzele dar e in continuare la fel de alb in camera ...la naiba. Ar trebui sa mananc? neee.....ar trebui sa fac ceva? Da, trebuie sa merg la scoala dar Fuck school.....nu am chef de asta....nu am chef de nimica...cel putin nu acum....timpul trece.....telefonul incepe sa sune. Il ignor...poate inceteaza. Dupa 30 de secunde chiar inceteaza...Bine sper sa nu mai fiu deranjat azi...vreau sa vina noaptea si sa fie intuneric iar....
3 poezii, 0 proze
VTvaleria tamas
M-am nascut in acelasi loc unde se nasc si muntii, probabil din aceeasi piatra.Se spune ca oamenii sunt facuti din carne si oase , eu cred ca m-am nascut din piatra si apa, colturoasa si alunecoasa in acelasi timp, uneori ca un bolovan alb de pe coasta muntilor gata oricand sa o ia la vale.Imi place natura in forma ei salbatica, imi plac oamenii domoli si cu mult bun simt imi place lumea satului si daca m-as putea preface in ceva acela ar fi un clopot de biserica. Am trait vesnic printre oamenii pe care i-am iubit agatata de sufletele lor ca un scaiete.Am avut marele noroc de a cunoaste oameni minunati si de a fi iubita de cei care-i pretuiam.Altfel, dupa atatea zbateri un simplu inginer zootehnist, pui de bihorean pribegind pe meleaguri banatene.Mi-a placut intodeauna sa scriu ceea ce simt intr-o clipa anume ca din toate cele trecatoare ale vietii sa-mi ramana mici amintiri , cateva cuvinte pe care citindu-le sa ma bucur.
783 poezii, 0 proze
CȘComan Șova
Coman Șova (n. 18 oct. 1933, București) este un poet român. A fost redactor la revista \"Amfiteatru\". Poetul a fost silvicultor la origine (absolvent al liceului silvic din Roznov, fiu de maistru de exploatări forestiere). Opere * Astrul nimănui, Editura Eminescu, București, 1970 * Marival, Editura Eminescu, București, 1974 * Cuvinte de reazem, Editura Eminescu, București, 1977 * Poeme, Editura Eminescu, București, 1980 * Unul cu altul, Editura Eminescu, București, 1983 * Căderea fructului, Editura Eminescu, București, 1989 * Nevoia de alb, Editura Eminescu, București, 1996 (studiu introductiv semnat de criticul literar Nicolae Balotă)
1 poezii, 0 proze
CCcristian chiran
un trandafir ...ca e rosu sau alb....depinde de cel care il priveste.... ca te inteapa cu spinii sau te lasa sa-l atingi..depinde de cum stii sa-l cuprinzi cu ....sufletul... cristian-chiran.blogspot.com
29 poezii, 0 proze
Arhip Cibotariu
Au innebunit salcamii De atata primavara, Umbla despuiati prin ceruri Cu tot sufletu-n afara Si l-au scos de dimineata Alb si incarcat de roua Cu miresme tari de ceruri Smulse dintr-o taina noua Au innebunit salcamii Si cu boala lor odata S-a-ntamplat ceva imi pare Si cu lumea asta toata Pasarile aiurite Isi scot sufletul din ele Pribegind de doruri multe Calatoare printre stele S-a-mbatat padurea verde Nu mai e asa de calma, Tine luna lunguiata Ca pe-o inima in palma Nu-mi vezi sufletul cum iese In haotice cuvinte, Au innebunit salcamii Si tu vrei sa fiu cuminte?
0 poezii, 0 proze
ADalice drogoreanu
things that only exist while I'm photographing them m-am născut pe 7 august iubesc lucruri derizorii. de obicei alb-negru. un pod. o apă. cerul liber. cărțile. mirosul de curat. asta poate fi o biografie sau asta http://krasavita.wordpress.com/ http://insunnyty.deviantart.com/ sunt undeva sus
399 poezii, 0 proze
ATAlexandra Alb Tătar
~ n. 15 iulie 1981 ~ locuiește în Tg. Mureș ~ psihoterapeut/ profesor psiholog ~ licențiată a Facultății de Psihologie, Universitatea din București; Master în Psihodiagnostic, Consiliere și Psihoterapie; Formare în Psihoterapii cognitiv-comportamentale; Formare în Psihoterapie pozitivă ~ e-mail: alexandratatar@gmail.com * dă-mi un nume ce-a adormit într-o barcă plutind înspre ceruri în noapte cum te caut esență de mult dinainte s-o știu te zbăteai printre șoapte ** aș fi o poveste fără sfârșit și toți ar cunoaște-o fără s-o citească o carte scorțoasă din care-ar cădea albastre petale de nu-mă-uita *** când te trezești în penumbra umană privește mâinile ce modelează chipul pseudooamenilor oamenii se cunosc după problemele pe care le sculptează dimensiunea forma spiritul singurul algoritm inalterabil cioplit doar din lumini **** suprarealitatea se pedepsește cu închisoare în demență e o infracțiune asupra minților ce nu au inocență nici înălțimea s-o atingă lărgimea s-o cuprindă lumina...
148 poezii, 0 proze
SCScarlat Callimachi
Scarlat Callimachi (n. 20 septembrie 1896, București - m. 2 iunie 1975, București) este un scriitor român în vecinătatea mișcării de avangardă, cultivând o poetică între constructivism și expresionism. A fost licențiat în drept și a fost gazetar în presa comunistă, colaborând la Facla, Chemarea, Clopotul și altele. A fost redactor-șef la revista Punct și director al ziarului Glasul nostru din Botoșani. În 1933 a fost închis pentru pamfletul Căderea Babilonului. Opera Frunze, 1920 Tăceri imobile, 1921 (copertă și ilustrații de Dall Zamphiropol) Alb și negru, 1927 Erotice, 1933 Octombrie 1917, Colecția Orizont, București, 1946 (cu un portret și două desene de Aurel Mărculescu) Căderea Babilonului, E.S.P.L.A., București, 1956 Un călător prin U.R.S.S., Editura de Stat pentru literatură și artă, București, 1960 Ritmuri de clopote, Editura pentru Literatură, București, 1968 Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Scarlat_Callimachi_(scriitor)
5 poezii, 0 proze
Alb de alb
de Magdalena Popa
Alb de alb. Vânturare de îngeri cu aripi calde și moi degete sidefate pe cearcăne noi. Ne cheamă Înaltul și-și cerne chemarea cu voce de viscol, domol. Mișcătoare-i cărarea dinspre astăzi spre-apoi....
Parfum de alb
de Moni Mădălina
Întâia oară fluturi tresară C-un iz de roșu ca-ntr-o petală, Pe când parfumul cel de alb De-abia că se mai simte, Dar se vede... Se vede cum se simte, Se aude cum se simte, Se simte cum nu se simte!...
Nebunul de alb
de Adrian Păunescu
Acum sunt mai pustiu ca-ntotdeauna De când mă simt tot mai bogat de tine Și-mi stau pe tâmpla Soarele și Luna Acum mi-e cel mai rau și cel mai bine Si uite n-are cine sa ne-ajute Abia-si mai duce...
Nebun de alb
de Adrian Paunescu
Acum sunt mai pustiu ca totdeauna, De cand ma simt tot mai bogat, de tine, Si-mi stau pe tample soarele si luna, Acum mi-e cel mai rau si cel mai bine M-as jelui in fel de fel de jalbe In care nici...
Doliu alb peste oraș = grupaj liric de iarnă
de Romeo Tarhon
Iarnă de eroină (in memoriam Lt. post mortem Aura Ion) Iarna ta e-un basm ce doare, Tragedie de erou Prins în neguri de ninsoare Ca un punct într-un halou... Iarna ta e o trișoare Din al morții alb...
vise-n alb si alb de dor
de mesaru cornelia ecaterina
Ziua si-a pus manusile intunecate si noaptea ii ia locul , incet venind din spate . Visele ies la suprafata ... la fel ca-n noaptea cealalta. eu vin sa ma intalnesc cu lenjeria racoroasa , alba si...
Mă încearcă un sentiment de alb
de Călimărea Andrei Adrian
Mă încearcă un sentiment de alb da, ați auzit bine, e acel sentiment al ochilor miresei în fața iubitului ei, la altar se poate gândi ea la altceva atunci? doar rochia albă îi acoperă sentimentele...
Alb
de Mihai Suciu
Zăpadă de alb ca albul zăpezii de fulg fulguind încă pe acoperișul cu horn de fum nemirosind înfumurare și așezând pe crengi degetoase alb de fulg în nefulgurație și sclipind a raze în dezghețul...
atât de albastru pe cât poate fi
de Petru Teodor
scopul ce sens găsești în aceasta există vreun sens sau vorbești și nu te auzi preocupat de-a produce excesiv de atent un sunet departe se aud pneumatic pompele cum răsuflă cerul este albastru sau...
Albâtre
de Ezra Pound
Doamna acesta-n halat alb de baie căreia-i spune peignoir E în clipa de față amanta prietenului meu Și gingașele piciorușe-ale cățelușului ei alb Nu-s mai gingașe ca ea Și nici Gautier însuși n-ar fi...