"Agățându-mă de paie" – 2764 rezultate
0.06 secundeMeilisearch
DCdana constantin
coodblu@yahoo.com http://www.youtube.com/watch?v=YVrOE39KT5A Tom Baxter - Skybound Toamna... traseu involuntar ...si nu am unde sa opresc mi-am spus pasul sau piatra pe care voi calca fara margini ca un apus fara bucurie ma va propti de umerii tai si am cazut in dorinta in dorinta de a avea frati printre copaci milenari dar unde mi-am infipt radacinile se facea ca era o inima vie ce rosogolea pamantul aratandu-ma lumii pe dinauntru afara de mine era inca liniste...
19 poezii, 0 proze
DDaniela
Imi place sa zambesc dar totodata stiu cand trebuie sa fiu serioasa, uneori sunt timida, alteori vesela si deschisa spre comunicare. Recunosc, iubesc sa flirtez din cand in cand insa niciodata nu ma autoinvit acolo unde stiu ca nu imi este locul. Iubesc lucrurile simple si nu sunt atrasa de bogatia materiala a unui barbat ci mai degraba prefer sa mi-o asigur de una singura sau impreuna cu acesta. Pot chiar spune ca ma enerveaza acei oameni care se dau bine pe langa mine aratandu-si cat de gros au lantul de la gat, ghiulul de pe deget sau… I’m totally turned off by such practices!
8 poezii, 0 proze
LRLupu Radu
Prin voia Domnului, în seara zilei de 16 decembrie a anului 1977, am privit în jurul meu. Era primul meu pas în viața aceasta. Ca un Părinte plin de iubire, Domnul m-a însoțit de-alungul pașilor mei, ajutându-mă să cresc. să prind rădăcini, să fiu mai înțelept decât ieri și mai puțin înțelept decât mâine. Pe la vârsta de zece ani am simțit nevoia să nasc cuvinte, nevoie ce nu m-a părăsit nici în prezent. Nu de mult, când Domnul a bătut la ușa mea, această nevoie s-a reorientat, astfel încât am decis să-mi dedic cuvintele trecătoare Cuvântului Veșnic. Sunt student la Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția Teologie Socială. Am ales această cale spre a lupta pentru cei pe care oamenii i-au părăsit. În final, multe cuvinte aș putea așterne, dar nici un cuvânt nu ar putea să mă descrie, să mă picteze așa cum sunt.Descoperiți-mă printre rânduri, în poveștiile mele.
3 poezii, 0 proze
WWWalt Whitman
Walter Whitman (n. 31 mai 1819 - d. 26 martie 1892) a fost un poet, eseist, jurnalist și umanist american. Considerat „cel mai mare poet american” de către mulți pe când trecuseră doar patru ani de la moartea sa, Whitman este văzut ca primul poet urban. El a fost unul dintre reprezentanții tranziției de la transcendentalism la realism, opera sa arătându-se influențată de ambele curente. Opera sa a fost tradusă în mai mult de douăzeci și cinci de limbi străine. Walt Whitman este unul din cei mai influenți și controversați poeți din canonul american. Scrierile sale au fost caracterizate drept un „rude shock” („șoc puternic”) și drept „the most audacious and debatable contribution yet made to American literature” (cea mai îndrăzneață și discutabilă contribuție adusă până acum literaturii americane). Așa cum scrie Walt Whitman în „Leaves of Grass (By Blue Ontario's Shore)”, „Rimele și versificatorii pier... America își va justifica existența, dați-i timp...” Walter Whitman s-a născut pe...
53 poezii, 0 proze
CCSF
Ce înseamnă a te scrie într-o biografie? Nu e nimic altceva decât a-ți resemna trecutul, a semna un contract, oarecum, declarându-l - pe el, trecutul - trecut. Ce-a fost a fost și așa a fost, zică-se. Scrisul, ca pasiune, nu a trăit decat în mod temporal în mine. Nu am cunoscut încă atemporalitatea acestui amor. E greu, sincer, fiindcă nu le este multora "la'ndemână". Pentru asta e nevoie de ceva mai mult. Din punct de vedere lumesc, sunt absolvent al liceului Nikolaus Lenau și am pus de-un BSc de la Imperial College London în studiile management-ului aplicat. De când scriu, am dat cu condeiul pe la mai multe competiții, agățând pe ici, pe colo câte o remarcă mai amiabilă și câte un premiu. Dintre cele trei graiuri principale în care sunt fluent, le iubesc pe toate pentru ceea ce îmi oferă: româna o ironie tandră, germana un cinism flegmatic/contemplativ și engleza un sarcasm copilăresc. Cuvinte rotunde, dar presărate cu bune intenții, ca tot în lume.
39 poezii, 0 proze
PMPericle Martinescu
Pericle Martinescu (n. 11 februarie 1911, d. 24 decembrie 2005) a fost un scriitor, traducător și jurnalist român. Biografie S-a născut într-o familie de țărani din comuna Viișoara, județul Constanța. A urmat cursurile liceului \"Mircea cel Bătrân\" din Constanța și ale Facultății de litere și filozofie din București (licența în filozofie). A debutat încă de pe băncile liceului, primele încercări apărându-i în \"Gazeta Transilvaniei\". Ca student a colaborat la \"Vremea\", \"România Literară\", \"Universul literar\", \"Revista Fundațiilor Regale\", \"Viața literară\", \"Meșterul Manole\" și \"Dacia Rediviva\". Debutul în volum s-a produs în anul 1936, cu romanul \"Adolescenții din Brașov\" (carte reeditată în 1991). Publicații Sunt frate cu un fir de iarbă\" (Prozopoeme), 1941 Costache Negri, (monografie), 1966 Retroproiecții literare, (eseuri,) 1973 Umbre pe pânza vremii, (amintiri), 1985 Excursie în Ciclade, (memorial de călătorie), 1996 Odiseea editării „Poeziilor” lui Eminescu în...
1 poezii, 0 proze
Agățându-mă de paie
de Iacomi Otilia
Adormisem cu pleoapele spre tine, Aiurând în calmul tău, sfredelitor de alb. Seara mai luminoasă ca oricând Cu flori albe parfumând felinarele. Simțurile mele dansează cu păsările Într-o zăpadă de...
Biletul de trimitere
de Emma Greceanu
O auzea, vag, pe Alice, rugându-l să se întindă în pat, îi zâmbi ascultător și se lăsă în voia mâinilor ei, simțind ca prin vis cum acestea îl descalță, îi ridică picioarele și-i mângâie fruntea. Îi...
La un colț de cotitură (1)
de Camelian Propinatiu
Văzută pe cât decupa din cerul albastru gura rotundă a canalului, Prepelița, cu părul fâlfâind în vântul de toamnă, părea zugrăvită de un meșter stângaci, dar îndrăzneț, pe cupola unei turle foarte...
Cireșe
de Mihaela Rascu
Pe sub sprâncenele stufoase crescute ca niște streșini deasupra ochilor, Bunu privește livada umbroasă. Căldura copleșitoare nu l-a alungat încă de pe băncuța lui îngustă, sprijinită de gardul din...
Bătrânul care citea romane de dragoste
de Luis Sepulveda
Capitolul întâi Cerul era o burtă umflată de măgar atârnând amenințător la numai câteva palme deasupra capetelor noastre. Vântul călduț și lipicios mătura câteva frunze căzute și zgâlțâia violent...
Lumini de Hanucca
de Eduard Rosentzveig
Numai gândurile pe care o singură inimă le-nțelege, izbutesc să mă țină viu. Tot ceea ce mai simt cuprinde o sclipire de nădejde, oricât de multă însingurare s-ar ascunde în spatele simțurilor. O...
Lumini de Hanucca
de Eduard Rosentzveig
Numai gândurile pe care o singură inimă le-nțelege, izbutesc să mă țină viu. Tot ceea ce mai simt cuprinde o sclipire de nădejde, oricât de multă însingurare s-ar ascunde în spatele simțurilor. O...
Zi frumoasa de pomeneala , de sfantu Dumitru
de maroga mihai adrian
Ia uite bă , a cumparat taicu la blăni . . . ce dracu , o fi vrut sa facă cu ele ? si tu Lache potaie batrană, nu te mai vezi deloc prin cusca javra ce te mai ocăra baba, stii cand făceai gropi că nu...
Nicolae Diaconescu lasă urme pe unde trece
de Maria Prochipiuc
Autobiografie poezie [ ] - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Nicolae Diaconescu [Nicu al Popii] 2005-04-18 | | 10-11.01.2004. M-am născut într-o vreme Incertă Într-un sat Netrecut pe...
Iluzionistul
de manaila lucian
Îți las impresia unui om modest, A unui papițoi plin cu paie, Dar ți-o spun foarte onest: Acest maimuțoi nu se-ndoaie. Mă vezi și crezi că sunt un simlu saltimbanc, Că nu am suflet și că nu mă doare,...
Bucătărioara...
de Miclăuș Silvestru
… nu-nțelesesem vorba tatălui: „Adu-ni calupu’ !” Mă oprisem zâmbind în fața lui, crezând că are chef de glume. Greșisem. O spusese foarte serios. Aproape dojenitor, spuse: ”Și ci uiț’ așă? N-ai...
Oul bicefal
de Gheorghe Neagu
Enervat, buldozeristul își încleștă mâna pe leviere, ambalând motorul. Stâlpul ceda cu greutate. Cabina din vârful lui se balansă vibrând, gata să cadă peste lama buldozerului într-un nor de găinaț...
Amară existență dulce
de Ioana Balea
Infinitul timpului E esența pură a tinereții, Golul din mine... Sunt eu, rămășiță a vieții, M-am desprins ușor, Bucată cu bucată, De viață... și mă vând la kilogram În piață... ca să-mi cumpăr Un...
Bunicul
de Carmen Vințan
Festivitatea de premiere se sfârșise. În curtea liceului grupurile de fete și băieți plănuiau deja posibile excursii sau distracții pentru vacanța de vară. Jumătate de oră mai târziu mi-am lăsat...