"Adevarul despre ingeri" – 20220 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
APAlexandru A. Philippide
2 martie 1900 se naste, la Iasi, Alexandru A. Philippide, fiul lui Alexandru I. Philippide (filolog cu renume și academician) si al Lucretiei. Debuteaza in revista " Insemnari Literare" cu poemul "Cintecul citorva". Un an mai tarziu debuteaza in proza. In 1922 apare volumul de poezii " Aur sterp" care include si poezia de debut. In 1942 vede lumina tiparului singurul volum de proza al scriitorului " Floarea din prapastie". Traduce in limba romana nume sonore ca Voltaire,Cehov si Novalis despre care spune "Am pastrat o dragoste statornica lui Novalis, iar romantismul german e pentru mine o gradina interioara a carei cheie intotdeauna ma voi feri s-o pierd". 1930 - 1945 colaborator la " Adevarul Literar si Artistic", " Viata Romaneasca", "Cuvantul Liber", "Gandirea", "Vremea", "Revista Fundatiilor" iar din 1945 si la "Victoria". Primeste Premiul de Stat pentru versiunea Romana a poemelor lui Lermontov. In 1968 apare volumul de eseuri " Scriitorul si arta lui" cu o prefata a autorului....
23 poezii, 0 proze
Wieseltier Leon
Leon Wieseltier (n. 1952, Brooklyn), absolvent al Universității Columbia din New York, a preferat unei cariere academice activitatea publicistică, devenind director literar la The New Republic, unul dintre cele mai vechi săptămânale din Statele Unite. În anii urm„tori, a construit în jurul său un adevărat mit: Leon Wieseltier este un jurnalist controversat, capricios, provocator, dar și un analist lucid și un eseist rafinat, cu preocupări multiple, de la politică, la filosofie și literatură. Dovadă, dincolo de mulțimea articolelor sale, studiile Nuclear War, Nuclear Peace (1983), Two Concepts of Secularism (1991), volumul de eseistică Against Identity (New York, 1996†; versiunea românească, Polirom, Iași, 1997), Îngrijirea volumului Lionel Trilling, The Moral Obligation to Be Intelligent (New York, 2000), proiectul tratatului Despre suspin, dar și monumentala operă Kaddish (New York, 1998).
0 poezii, 0 proze
ISIuliana Serban
M-am născut pe 2 iulie 1977, la Tulcea. Am început să scriu în 1997, din nevoia de a găsi o parte din adevărul despre mine și despre ceilalți oameni și de-a le împărtăși și lor ce-am găsit. Un poet a zis odată că "oamenii sunt răspunsuri care-și așteaptă întrebarea și se sting pentru că ea nu mai vine". Am vrut să-mi găsesc întrebarea... pe a mea și pe cea pe care trebuie s-o pun celorlalți. Tot din 1997 fac parte din clubul "Nouă ne pasă!", cea mai frumoasă și sinceră experiență cu oameni care mi s-a oferit în viață. Din 2000 sunt profesoară de informatică la Colegiul Național "Cantemir-Vodă" din București. Încerc să le ofer unor adolescenți motivația de a-și construi o viață frumoasă și scuturată de fals și convențional. În 2002 am publicat un volum de versuri, intitulat "Drum spre a fi".
100 poezii, 0 proze
Paiovici Eduard-Constantin
ce sa spun despre mine?!? ca sint romantic si nebun,ca sint tandru si pofticios!?! nu am alte defecte decit cele comune:nu beau,fumez,sportiv,imi place dreptatea si adevarul,imi place sa scriu poezie !!! calitati...mmm,pai da,ar fi citeva:iubesc sa ma tradeze prietenii si persoanele iubite,ador sa vad cit de meschina si mirsava e lumea,eh,intelegeti voi !!!! in rest,sint ...om !!!!
1 poezii, 0 proze
Petcu Nina
Sunt eu..si atat!..Asta as putea spune despre mine, in masura in care nici macar eu nu ma cunosc..Cunosc doar fragmente din mine si din ceea ce eu reprezint...sunt o straina intr-o lume straina..si cu toate astea sunt nepretuita, nu sunt atat de mica intr-o lume atat de marunta din mana divinitatii..sunt usor nebuna si usor introvertita..sunt om si barfesc fara sa vreau, sunt om si gresesc fara a avea neaparata cunostinta de asta, sunt om si mint cand cred ca spun de fapt adevarul si fur (chiar daca numai meserie!)..si plang..si rad...si ma intristez atunci cand ar trebui sa rad de fapt..din pacater sau din fericire,iubesc animalele mai mult decat pe oameni..asta-s eu..iar detaliile nu ar mai conta!
1 poezii, 0 proze
Cheap Thrills
"Eu sunt multi, mă înțelegi? S-ar putea să fiu nemăsurat de mulți (Nesățioasă mulțime!)Nici unul nu știe despre altul și asta deranjează...Nu numai alături de mine, nici măcar în mine însămi nu vreau să am un confident. Din cauza asta, în viață sunt mincinoasă (adică tăcută, și când sunt silită să vorbesc - mincinoasă), deși, într-o altă viață, trec drept una care spune adevărul, și așa și sunt. Nu pot să împart." (Țvetaieva)
1 poezii, 0 proze
ZRZilot Românul
Zilot Românul (pseudonimul lui Ștefan Ioan Fănuță) (n. ~ 27 decembrie 1787, București - d. 12 noiembrie 1853, București) a fost un jurist, poet și cronicar român. A scris istorii în versuri și în proză ale Țării Românești din timpul lui Constantin Hangerli (1796) până la Răscoala lui Tudor din 1821. Prima parte, intitulată „Domnia lui Constandin vodă Hangerliul” a terminat-o în 1800, la o „copilărească vârstă”. Alte lucrări mai de seamă ale sale au fost o cronică în versuri despre „Anul 1848” și un poem alegoric numit „Dăslușire”. Crezul său ca istoric și l-a exprimat într-o poezie celebră, intitulată chiar „Definiția istoricului”: „ Istoric sunt, n-am frate, N-am rudă, n-am vecin: Stăpân am p-adevărul, Lui cată să mă-nchin! ” Cronicile sale au fost publicate întâi de B. P. Hasdeu (1884), apoi de Gr. Tocilescu (1885 - 1891) și de G. T. Kirileanu (1942). O ediție mai recentă a apărut în 1996 cu studiu introductiv, note, comentarii și indici de Marcel Dumitru Ciucă, cel căruia îi revine...
1 poezii, 0 proze
NENasta Richard Edward
Ma numesc Nasta Richard Edward si sunt elev in clasa a XI-a D, liceul Mihai Viteazu Ineu. Sunt la profil economic. Ce pot zice mai mult.. Imi place scoala, ma face sa ma relaxez chiar daca nimeni nu crede asta despre mine dar asta e adevarul. Am niste profesori foarte buni, ascultatori, exigenti dar asta doar pentru binele nostru. Dati-mi PM daca vrei sa aflati mai multe despre mine.
10 poezii, 0 proze
CMCarmen-Elena Munteanu
Ma numesc Carmen, dar prietenii imi spun Amy. Sunt dintr-un orasel din N-E tarii, Roman. Momentan sunt studenta in Iasi, la Universitatea "Al. I. Cuza", Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalistica si Stiintele Comunicarii, in anul III. Sunt o fire incapatanata, dar care iubeste adevarul, plimbarile in aer liber sau prin ploaie, linistea. Ador sa citesc si sa scriu. In anii precedenti am facut cateva cursuri de teatru si de pian, dar micul meu oras nu mi-a dat prea multe sanse de a ma lansa. Imi place ceea ce studiez acum si sper ca intr-o zi sa ajung acolo unde mi-am propus... este o promisiune pe care mi-am facut-o, in primul rand, mie... iar pe langa aceasta dorinta, sper ca intr-o zi sa pot tine in maini propria-mi carte... mai multe despre mine puteti descoperi din textele pe care am sa le trimit.
9 poezii, 0 proze
ȘNȘtefan I. Nenițescu
Ștefan I. Nenițescu n. 8 oct. 1897, Bucuresti -m. oct. 1979, Bucuresti. Poet si estetician. Fiul poetului Ioan Nenitescu si al Elenei (n. Stefan). Studii universitare la Roma (din 1920) si la Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti. Docent in estetica; conf. univ. la Univ. din Bucuresti. Consilier economic la legatia romana de la Haga. Debuteaza in Noua revista romana (1915) cu un art. despre Shakespeare; primul voi. de poezii, Denii (1919) e urmat de Vraja (1923), si Ode italice (1925). Un voi. de teatru: Trei mistere (1922). Din 1924 colab. la Gandirea. Membru fondator al PEN Clubului Roman. Ca poet si critic de arta, mai semneaza la Convorbiri literare, Ideea europeana, Vremea, Universul literar, Viata Romaneasca, Adevarul, Arta plastica s. a. A publicat un tratat de Istoria artei ca filosofie a istoriei (1925), trad. din Croce, (Elemente de estetica, 1922); Machiavelli, (Mandragora, 1926) etc. Cultivand la inceput o poezie discursiv-religioasa in nota curentului de...
2 poezii, 0 proze
Adevarul despre ingeri
de irina gruia
Îngerii nu au aripi. Îngerii nu sunt albi, Aceasta este o simplă iluzie optică. Îngerii nu stau în dreapta nimănui. Nici măcar în stânga. Adevărul despre îngeri Este că nu stau. Nici măcar nu zboară....
Unei mame, despre viața veșnică
de Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici
Unei mame, despre viața veșnică (Scrisoarea a 200-a) Fiul dvs a căzut cu avionul și a murit. Scrieți că acum vă gândiți doar la un singur lucru: “Oare fiul meu este totuși viu? Dacă există viață după...
Despre ingeri, in sfirsit
de Vlad Macovei
Este inutil sa mai vorbim de cat de mult ne-am bucura daca ar exista ingeri pazitori. Daca ar exista. Daca ar exista ce? Acest Dumnezeu personal de dimensiuni reduse care ne rezolva chestiunile...
Îngeri și sfinți
de Cristina-Monica Moldoveanu
Ce bine că nu sunt înger mamă! Odată, demult, am ajuns într-un câmp cu pălămidă și ardea soarele ca vreo sută de sulițe în spinare. M-am descălțat ca tot omul și am fugit peste buruieni până când...
Dis-de-dimineață Dumnezeu s-a plâns de durerea de măsele (sau despre Calistrat Costin greșind galaxia!)
de Plopeanu Petrache
Sunt convins că începutul unui poem nu poate fi programat, așa cum, poate, nici începutul genezei nu a fost ceva premeditat: după fiecare nouă acțiune, Dumnezeu vedea că noul element care se adăuga...
[într-o mână de înecat nu există definiții]
de Daniel Dăian
pentru că sinuciderea este de același gen în restul femeii care trăia într-un tabel mai ales când fuma enorm și scria poeme despre îngeri ce se închinau minimei aparențe numai ea știa adevărul orice...
Paradisul
de Dante Alighieri
Cîntul XXVIII Cerul al nouălea, primul mobil. Ierarhiile îngerești. Concordanța între îngeri și ceruri. 1 Cînd adevărul despre-umana ginte și traiul ei mi-l tălmăci spunînd cea care raiul mi-l...
Tucu Moroșanu, păstor al iluziilor în transhumanța bucovineană
de Paul Gorban
De acolo, din inima Bucovinei, mai exact de la poalele muntelui Rarău, se aude goarna unui hangiu care modelează „din luturi de ivoriu” mitul poetului care cu „argintul” se luptă „c-un dur adevăr”,...
Mi-e frica...
de sanda
... ca nu voi suferi in ziua de maine si cea de Apoi. ...ca nu voi putea suporta un nou inceput, o noua lumina sau un nou intuneric. ...ca nu voi putea trece de minuta decaderii. ...ca lumea ma va...
Uneori lumile se ating...
de Ileana Popescu Bâldea
… nu cu degetele sau orice alt colț din ele, ci cu partea aceea nevăzută, nici chiar de umbră, a tălpii. Se așază elegant pe scaune sau fotolii, privesc în jur tăcute dar, dornice să vorbească,...