Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Acceleratul exagerat de accelerat "989 rezultate

0.02 secundeMeilisearch
32 rezultate
OC

oprea carmen

AutorAtelier

ma dilat ma contract rad cu toti dinti si buzele se transforma in uragane sub umbra felinarelor. ma ascund de mine prin mine ciudata fire fabuleaza pe goliciunea treptelor in spirala.tot ce se intampla in varful picioarelor ma infioara.ma disec si autopsia ce m a ciopartit in romburi curbate in linia stramba dar atat de dreapta a orizontului ce mi rade in fata ziua si noaptea intreaga , autopsia s-a contaminat cu depresia fetei defecte.sunt frumoasa sau urata trista sau destrabalata nimic sau toate la un loc ,strabat valurile ce sunt strajuite de plusuri , pulsari maniace sau minusuri chinuitoare , dibace si ingrozitor de nevrozate , valurile peste sau sub normal ma traverseaza precum mersul trenurilor personale rapide accelerate la suprafata caci in adancimea haotica devin toate impersonale.se vede se aude se spune dar nu se stie cu siguranta...

1 poezii, 0 proze

Denise LevertovDL

Denise Levertov

AutorClasic

Denise Levertov (October 24, 1923–December 20, 1997) S-a născut în 1923, la Ilford, Anglia. În 1947 îl cunoaște, la Geneva, pe poetul american Michael Goodman cu care se căsătorește, stabilindu-se, din 1948, la New York. A predat cursuri de literatură la mai multe universități și a ținut un mare număr de conferințe, în urma cărora influența sa asupra tinerei generații a crescut. Dintre operele ei cităm: “Here and Now” (1956); “Overland to the Isles” (1968); “With Eyes at the Back of our Heads” (1959); “The Jacob’s Ladder” (1961); “O Taste and See” (1964); “Sorrow Dance” (1967); “ A Tree Telling of Orpheus” (1968). Cunoscându-l pe Robert Creeley, Denise Levertov se atașează grupului de poeți de la Black Mountain, devenind o adeptă a versului proiectiv, care vrea să dea expresie noului ritm accelerat de viață. În ce o privește, această poezie a însemnat o permanentă explorare, un act de devotament aproape religios pentru adevăr și autenticitate.

1 poezii, 0 proze

Acceleratul exagerat de accelerat

de Sorin Stoica

A văzut că se apropia trenul și a sărit în fața lui de pe peron. Era un accelerat care nu avea oprire acolo, trecea ca vântul și atât, zilnic la patru fără cinci, fără măcar să anunțe din depărtare,...

ProzăAtelier

Bărcile din tren

de Rodean Stefan-Cornel

Dorin Tudor și Cornel Pățan s-au cunoscut și împrietenit foarte bine pe timpul facultății, la Cluj-Napoca. Apoi, mediile de absolvire le-au permis să ceară repartiție în același oraș, amândoi alegând...

ProzăAtelier

Aroma trupului femeii

de RAPCEA ROMULUS

Când va veni timpul în care cel mai bun vin de colecție va avea parfumul și aroma trupului femeii pe care o iubesc, atunci consider că aș vrea ca paharul meu cu acest soi de vin să-mi fie tot timpul...

Atelier

Coșmarul

de Cucu Constantin

Mă dumiresc în fine, astăzi, că ceea ce părea un coșmar al unui somn exagerat, provocat de prea multă bere, yams, bridge și alte activități estivale este de fapt o tristă și durabilă realitate. Sunt...

Atelier

Intransigența sărbătoare

de Ana Blandiana

Dacă Eminescu ar fi fost mai puțin imaculat, cred că posterității sale i-ar fi fost mai ușor. Dacă ar fi existat în viața lui de dincolo de pagină bănuiala misterioasă a unei crime, ca la Villon,...

Clasic

Fata de pe malul mării

de Somesan Sergiu

Fata de pe malul mării Am auzit un zgomot ușor la ușă și m-am ridicat în capul oaselor în pat. Nu prea dormisem bine, un local aflat în apropiere avusese clienți până târziu în noapte și se simțise...

ProzăAtelier

Acceleratul

de George Topârceanu

Peste fagi cu varfuri sure A cazut amurgul rece. Inserarea muta trece Furisata prin padure. Spre apus abia s-arata Printre crengi, intunecata, O vapaie de rubin... Din frunzisurile grele De-nnoptate...

PoezieClasic

Acceleratul

de Barbulescu Diana

Cu un scârțâit jalnic de roți suferinde, Acceleratul se luptă cu șinele sale reci. Luminile de pe peron îl batjocoresc in tacere Căci trenul, în zgomot infernal Și șuierat pasiv de conductor Intră,...

PoezieAtelier

Acceleratul 4421

de Popescu Rodica Minodora

Acceleratul 4421 (un fum subțire de țigară) O gară, un peron, o seară, Un fum subțire de țigară Cu smogul gri amestecat, O lacrimă, un geam lăsat. Și-apoi din nou, o altă gară, Alt fum subțire de...

PoezieAtelier

Acceleratul de Constanța

de Dumitru Buzdugan

îl mângâia ușor obscen, pe ceafa lui de ceferist, eu fredonam Lili Marlene, el un tropar de manelist. noi trei la clasa navetist. și mă privea c-un ochi banal, căprui, ușor condescendent, eu miroseam...

PoezieAtelier

Pe peron, asteapta Acceleratul

de Iurcencu Teodora Ioana

Eram în gară, peronul umed se-ntindea de-alungul rochiei mele, Și așteptam Acceleratul, spre nicăieri, o destinație ciudată Spre nicăieri, unde lumina e albastră, unde vântul nu adie;ci arde Spre...

Atelier

Bilant tardiv

de Ramona Anamaria Secrieru

Nu pierd acceleratul. La carti, de joc,castig dar, pierd cu-nversunare, sistematic, tainul de alb al fiecarei zile... si pierd cuvinte si iluzii, cand Te strig... Tarziul mi-e vecin, asa cum vecine...

PoezieAtelier

O zi de iulie

de Adrian Stângă

O ZI DE IULIE Acceleratul oprește într-o haltă în care nu ar trebui să oprească. Cobor, cu tot cu bagaj, trenul pleacă, eu rămân. Totul îmi pare sărăcăcios, arhaic, un tărâm rupt din globalizare. Mă...

ProzăAtelier

Definiții simple

de Mircea Robert

A sosit toamna cu acceleratul de noapte M-a prins la furat de soare când,încă dezbrăcat, alergam după copilărie să mă îmbrac dracului că mi-era frig Cochetă de fel, s-a cazat la hotelul de vis-a-vis...

PoezieAtelier

Voyeurism de – 7 dioptrii

de Angi Cristea

îmi aștept acceleratul/pegas invalid/ cu valizele pline de viață neamortizată invizibilii hrăniți din carnea zilei reciclează scheletul eponim al orașului orbul roade strunele viorii în tăcerea...

PoezieAtelier

Puterea razei albastre (6a)

de Viorel Darie

Puterea razei albastre (6a) Acceleratul de București intrase în gara Vatra Dornei exact în minutul prevăzut de grafic. Îmi făceam probleme cu privire la felul în care urma să-i recunosc pe cei din...

ProzăAtelier

Virtualia

de Cristian Fara

am 38 de ani si o diplomă acceleratul trece pe lângă satul meu mai încet No, dară n-o să oprească mentiune pe ultimul vers: de schimbat diplomă? de rătăcire prin Mica Romă - o zi si două ore pline la...

Atelier

ca un tren

de Catalin Oprea

Ai trecut prin mine Ca acceleratul de Mangalia Zdrobind totul Frangand destine Si ai lasat in urma ta Un miros de mare

PoezieAtelier