"Absenta la scoala" – 7800 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
EȘEugen Ștefănescu-Est
Eugen Ștefănescu-Est s-a născut în Craiova, în 2 martie 1881, fiul maestrului de muzică Gh. Ștefănescu și al Eufrosinei Negoescu. Școala primară și liceul la Ploiești, apoi la București, la liceul "Sf. Sava". Câteva clase le urmează și în particular. Licențiat în drept, în 1904. Magistrat în Teleorman și Dolj, între 1906-1909. Apoi avocat, înscris în baroul de Prahova (1910), transferat în baroul de Ilfov (1923). Portărel-șef la tribunalul Buzău (1931), Brașov (1933), Alba (1934). Demisionat la 17 sep. 1934. De prin 1952 și-a pierdut total vederea, iar absența sa din viața literară a făcut pe mulți să-l considere mort. Scriitorul a încetat din viață la vârsta de 99 de ani, la 2 martie 1980, fiind înmormântat în ziua de 5 martie la Cimitirul „Eternitatea” din Galați Opere: „Zaza” (roman), „Școala dragostei” (roman, 1938), „Femei moderne” (roman,1939), „Abdulah și frumoasa Azad” (povestiri, 1939), „Zastra, fachirul” (1941), „Păunașul codrilor” (1941), „Crăiasa Liana” (1946). "Poeme",...
6 poezii, 0 proze
LSLiviu Ioan Stoiciu
de completat Fișa biobibliografică Liviu Ioan Stoiciu s-a născut la 19 februarie 1950, în comuna Dumbrava Roșie (Canton CFR) -– Piatra Neamț. Prenumele tatălui: Ioan. Copilărie la Cantonul 248 – Halta CFR Adjudu Vechi (la 2 kilometri de comuna Adjudu Vechi și la 4 kilometri de orașul Adjud), mutat cu părinții aici din 1951 (în acest an, pe 21 iunie, îi va muri mama, Ioana Sandu; după recăsătoria tatălui, va fi crescut de mama adoptivă, Elena Berescu și va avea un frate și trei surori). Școala primară și elementară (până în clasa a VI-a), în comuna Adjudu Vechi. Adolescență (începând cu clasa a VII-a) la Adjud, regiunea Bacău / județul Vrancea. Absolvent Liceu teoretic (diplomă bacalaureat umanistică) Adjud, promoția 1967 (în anul 2000 i-a fost acordată diploma de “Cetățean de Onoare al orașului Adjud”). Studii superioare – filologie și filozofie (anual întrerupte ; 1967/1968 – Baia Mare și între anii 1971 și 1975, cu absențe – București, și cu un an de studiu pierdut – Cluj, inclusiv...
5 poezii, 0 proze
SCStoica Nicolae Ciprian
Nascut in mijlocul verii in ciuda prezicerilor. 1987-1994 Scolar exemplar, visator si necunoscator al lumii exterioare pana in clasa a V-a, la prima "trezire" 1994-1999 Liceean plutitor ca toti ceilalti, cu putine frustrari din partea scolii, dar cu multe frustrari din partea fetelor - a doua si ultima "trezire" 1999-2003 Student mai mult sau mai putin eminent, absent fizic si mental Regretant al trecutului, visator al prezentului, clarvazator al viitorului. Mort azi, ieri și mâine.
236 poezii, 0 proze
Anca Ciobanu
M-am nascut in singura zi din vara in care toti se asteapta sa toarne cu galeata-si chiar a turnat.13 ani am fost suparata pe ploaie ,pana cand am realizat ca simbolizeaza belsugul-nu pe cel material,ci pe cel spiritual. Multi si-au imaginat ca mai am un nume legat de un sfant,de ziua in care m-am nascut-o vreme am considerat ca sunt fata cu parul de ape datorita ploii de mai sus-dar doar mi-am imaginat povestea…sau cine stie?Poate inca nu s-a dus vremea copilariei. Iar cat timp am fost soarece de biblioteca mi-am dorit sa devin medic sau profesor;la inceput de liceu mi-am dorit sa fiu actor,iar catre final mi-am dorit sa scriu,sa citesc,sa dictez sau sa evadez. Intre timp am devenit studenta,dar nu am de gand sa fiu absenta la admiterea de la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din iulie 2010. Despre mine nu am scris niciodata,nici urat si nici frumos-poate doar fara rost-si totusi sper sa fie un pas mai mult spre maine decat spre ieri cand nebunia se transformase in...
11 poezii, 0 proze
EBElisabeta Bogatan
Elisabeta Bogățan s-a născut la 14 septembrie 1949, în Sânnicolaul Mare, județul Timiș. Clasele primare și liceul le-a făcut la Sânnicolaul Mare. Între 1967-1972 a urmat cursurile Universității din Timișoara, Facultatea de Filologie, secția română-franceză. A debutat în “Forum” , Timișoara), nr. 3-4 / (9-10) din 1970 . Urmează un hiatus imens, în care a fost total absentă din viața literară și publicistică, până după revoluția din 1989. În 1990 a fost redactor la periodicul Datina, în 1993 redactor la publicația Noi, iar în 1996 redactor la publicația Vestea. Între 2002-2003 a fost redactor la Provincia Corvina În 2003 a fost înscrisă ca membru al APRP ( Ateliers Poétiques du Roman Pays ), Rixensart, Belgia În 2004: redactor asociat la Sinteze literare. În 2004 devine membră ABI (American Biographical Institute) și Professional Women’s Advisory Board 2004 -2012: director al Editurii Confluențe, Petrila 2005-2009 : redactor la revista Viața de la Est la Vest. Din 2006: redactor-șef la...
3 poezii, 0 proze
AMAndu Moldovan
Publicat în prima antologie poezie.ro 'ultima generație, primul val' sau dacă vreți ok 'prima generație, ultimul val' la Editura MLR sub îndrumarea lui Bogdan Geană, fie-i absența luminată. Membru poezie.ro din 2003 textele mele vechi nu se mai află în pagină fiind în prezent încadrate într-una dintre categoriile "șterse cu mâna mea" sau "refuzate permanent" de colectivul editorial și pe bună dreptate, istoria și apucăturile ei. Participant destul de activ la Cenaclul Deko la fel ca și la precedentele (bune și ele chiar dacă diferite) din Club A, Backstage, Casa Eliad. Participant oarecum activ la Cenaclul Virtualia din Iași desfășurat cu efortul de apreciat al poetei Alina Manole. contact: bobadil63@yahoo.com
30 poezii, 0 proze
AȘAlex Ștefănescu
Alex Ștefănescu (n. 6 noiembrie 1947, Lugoj) este un critic literar român, care și-a încercat, fără succes, șansele și în alegeri, ca reprezentant pe listele de candidați pentru Senat ai Partidului Național-Țărănesc Creștin și Democrat în alegerile din 2000, în județul Suceava. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Autor al unei controversate "Istorii a literaturii române contemporane (1941-2000)", criticată pentru lipsa de structură și metodă, ca și pentru absența unor criterii literare. Deși a debutat ca poet, în 1965, Alex Ștefănescu s-a afirmat în calitate de critic literar. Din 1970 (când i s-a încredințat o rubrică de Comentarii critice în revista ,,Luceafărul”, condusă – la acea vreme – de prozatorul Ștefan Bănulescu), a scris fără întrerupere despre literatura română contemporană. Este autorul a peste 5.000 de articole de critică literară, a scris – sporadic – poezii, dar și proză sau piese de teatru.
1 poezii, 0 proze
GMGabriel García Márquez
Gabriel García Márquez (n. 6 martie 1927, Aracataca, Columbia) este un redactor și scriitor columbian, care a obținut Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1982, pentru nuvelă și scurte istorii, unde fantasticul și realul sunt combinate într-o lume liniștită de bogată imaginație, reflectând viața și conflictele unui continent. Este cunoscut de către prieteni drept Gabo. Cel mai cunoscut roman al său este: Cien años de soledad (Un veac de singurătate). Gabriel García Márquez s-a născut la data de 6 martie 1927, în municipiul Aracataca, aflat pe Coasta Atlantică Columbiană, ca fiu al lui Gabriel Eligio García și al Luisei Santiaga Márquez Iguarán. A fost crescut de bunicii materni, colonelul Nicolás Márquez și Tranquilina Iguarán, în Aracataca. Copilăria sa este relatată în memoriile sale: Vivir para contarla (Sa trăiești pentru a povesti). În anul 2007 s-a întors în Aracataca, după o absență de 24 ani, pentru a primi omagiul adus în onoarea sa de către guvernul columbian la...
28 poezii, 0 proze
ISIon Sân-Giorgiu
Ion Sân-Giorgiu (n. 1893, Botoșani - d. 1950) a fost un scriitor român. A scris poezii apropiate de tradiționalism, piesele sale de teatru sunt însă, în parte, tributare expresionismului. A mai fost și critic, eseist, jurnalist, academician și politician de dreapta. A condus revista legionară "Chemarea Vremii". În țară a fost condamnat la moarte într-un proces "in absentia", a murit însă în exil. Fiica sa, Ioana Sân-Giorgiu, a fost soția romancierului Vintilă Corbul. *** Ion Sân-Giorgiu (also known as Sîn-Giorgiu, Sângiorgiu or Sîngiorgiu; 1893–1950) was a Romanian modernist poet, dramatist, essayist, literary and art critic, also known as a journalist, academic, and fascist politician. He was notably the author of works on the Sturm und Drang phenomenon and the influence of Johann Wolfgang von Goethe. During his early years, he was influenced by Expressionism and contributed to the literary magazine Gândirea; he progressively moved towards support for the Iron Guard (the Legionary...
1 poezii, 0 proze
ABAnthony Burgess
Anthony Burgess (1917-1993) a fost un romancier și un critic englez, celebru pentru scrierea romanului său distopic Portocala mecanică, ecranizat de Stanley Kubrick. Este de asemenea un compozitor britanic. John Burgess Wilson se naște pe 25 februarie 1917 la Manchester. N-o să primească cel de-al doilea prenume, Anthony, decât mai târziu, iar pseudonimul său literar bine cunoscut nu-l va adopta înainte de 1956. La vârsta de un an, din cauza gripei spaniole din 1918, moare mama sa care fusese o actriță și dansatoare minoră cunoscută, potrivit lui însuși Burgess, sub numele de scenă The Beautiful Belle Burgess. Tatăl, Joseph Wilson, fusese printre altele, ofițer în armată, pianist, vânzător de enciclopedii etc. Se recăsătorește cu o cârciumăreasă. Burgess îl descrie ca „cel mai absent alcoolic care s-a pretins vreodată a fi un tată”. De fapt, Burgess a fost crescut de mătușa lui, iar mai târziu de mama vitregă. Copilăria și-a petrecut-o mai mult singur. Timpul pentru Tigru (1956)...
1 poezii, 0 proze
Absenta la scoala
de andrei noaptes
Absenta la scoala si ma taram inspre masina de scris spre craniile de cristal; gandeam in convulsii aparitia fetei lu\' ros imparat cu papusa de mana. caderea in apus a dacului cu cranii la braul...
România în direct
de Mihaela Raileanu
S-a întîmplat la sfîrșitul săptămînii trecute, într-o seară. Treceam neatentă prin fața televizorului, cu gîndurile risipite cine știe pe unde, și fără să vreau am auzit promoul la cartea lui Robert...
Absenta nemotivata
de Ioana Camelia Sîrbu
Stateau domnisoarele pe scaunul din tramvai si radeau in hohote. N-aveau cum sa atraga atentia asupra lor,decat prin ras.Eram si eu langa ele,dar din pacate nu puteam sa rad,nici nu intelegeam de...
La Viena, pe urmele legendarului general Alexandru Lupu
de Ghinea Nouras Cristian
În toamna acestui an, o familie din Lugoj a pornit la Viena într-un adevărat pelerinaj al amintirilor. Alexandru și Marcela Lupu, alături de fiul lor, Alex Laurențiu, s-au aflat timp de o săptămână...
De ce filmul romanesc de tot rahatu\' e premiat la Cannes?
de razvan cirezaru
De ce filmul românesc de tot rahatu’ e premiat la Cannes? Pentru că e de tot rahatul. Adică, de la Moromeții și Reconstituirea nu s-a mai făcut nimic decent măcar, poate cu excepția Balanței. Până și...
Marin Codreanu: \"Dacă colegii din clasele a-I-a și a-II-a din Eforie și Brașov m-au primit cu un fel de ostilitate mascată, dat fiind statutul meu de parvenit ortodox ...\"
de Argeseanu Gabriel
Să revenim la anii de școală. Au fost zbuciumați, cu dese schimbări de decor. Clasa întâi ați absolvit-o la Eforie, continuând școala la Cucuieți. Dar și aici există un semn de întrebare: De ce în...
Marin Codreanu:„Să fiți mândri de voi că sunteți elevii acestei școli, care pregătește prima promoție de mecanizatori pentru agricultura socialistă.”
de Argeseanu Gabriel
AG: Să revenim la anii de școală, zbuciumați, cu dese schimbări de decor. Clasa întâi ați absolvit-o la Eforie, continuând școala la Cucuieți. Dar și aici există un semn de întrebare: De ce în foaia...
Când mai vorbim fraților despre noi?
de Radu Herjeu
Dai drumul la televizor, la radio, intri pe Internet, te duci la teatru, la cinema, în discoteci, în parcuri. În autobuz, la școală, la frizer. În cluburi private, în licee private, în cartiere...
Poetul Emil Popa a ales veșnicia
de Cornel Galben
La nici jumătate de an de când depășise pragul a șase decenii de viață, poetul Emil Popa nu a mai putut lupta cu boala ce-i mușca tot mai adânc din trupul altădată viguros și, la 9 noiembrie 2006,...
și eu cu ale mele
de Liviu Nanu
mă interesează viața doar văzută de jos de la firul ierbii percep mai ușor universul chiar amestecat cu mizerii și coji de semințe și femeile….ah, femeile cu behăitul lor fericit mirosind a lavandă...