"AL SILENCIO" – 21899 rezultate
0.01 secundeMeilisearchnebunul_secolului
Confesiunile unui nebun al secolului
de Gelu Diaconu
Jorge Carrera Andrade
Născut la Quito (Ecuador), la 4 septembrie 1902. Carieră diplomatică, reprezentant al țării sale în Japonia, Franța, Spania, S.U.A., Venezuela și Marea Britanie. Selecție din operele publicate: * El estanque inefable (Bazinul inefabil), 1922 * La guirlanda del silencio (Ghirlanda tăcerii), 1926 * Boletines de mar y tierra (Știri despre mare și pământ), 1930 * El tiempo manual (Timpul manual), 1935 * Biografia para uso de los pajaros (Biografie pentru uzul păsărilor), 1937 * Pais secreto (Țara secretă), 1940 * Hombre planetario (Omul planetar), 1959 * Poesia ultima, 1968 Jorge Carrera Andrade was an Ecuadorian poet, historian, author, and diplomat during the 20th century. He was born in Quito, Ecuador in 1902. He died in 1978. From 1928-33 Carrera first experienced traveling in Europe. He served as Ecuadorian Consul in Peru, France, Japan and the United States. Later he became Ambassador to Venezuela, the United Kingdom, Nicaragua, France, Belgium, and the Netherlands. He also served...
1 poezii, 0 proze
Ignacio Garcia Valiño
Ignacio García-Valiño (Zaragoza, 1968), de profesie psiholog, îmbină creația literară cu activitatea de scenarist. Este autorul unui volum de povestiri, "La caja de música y otros cuentos" ( "Cutia de muzică și alte povestiri" ) și a cinci romane: "La irresistible nariz de Verónica" ("Irezistibilul nas al Veronicăi") - Premiul pentru Roman José María de Pereda; "Urias y el rey David" ("Urie și regele David"); "La caricia del escorpión" ("Mângâierea scorpionului") -Premiul Nadal, 1998; "Una cosa es el silencio" ("Una e liniștea"); "Querido Caín" ("Iubite Cain") - cel mai recent roman al său. *** Ignacio García-Valiño es un escritor español, nacido en Zaragoza en 1968. Licenciado en psicología, ha trabajado como orientador psico-pedagógico. Además de su trabajo litarario destaca por escribir guiones cinematográficos. Entre sus obras destacan el libro de relatos La caja de música y otros cuentos, las novelas La irresistible nariz de Verónica, con la que obtuvo el premio...
1 poezii, 0 proze
Corrado Govoni
Corrado Govoni (Tàmara (Copparo), 29 ottobre 1884 – Lido dei Pini (Anzio), 20 ottobre 1965) è stato un poeta italiano. Dopo una prima esperienza crepuscolare aderì al futurismo, staccandosene in seguito per tentare la prosa e il teatro. Govoni nacque a Tamara, una frazione del comune di Copparo, da una famiglia di agricoltori benestanti, e senza compiere studi regolari iniziò a lavorare nell'azienda familiare. Esordì giovanissimo, già nel 1903, pubblicando a sue spese due raccolte di versi intitolati Le fiale e Armonie in grigio et in silenzio, presso la casa editrice Lumachi di Firenze, nelle quali prevalgono i toni crepuscolari. Dopo la pubblicazione de Le fiale, si dedicò soprattutto all'attività di scrittore collaborando alle riviste Poesia, Lacerba, e Riviera Ligure diretta da Mario Novaro. Nel 1919 si era trasferito a Roma, dove, dopo la rivoluzione fascista, ottenne un impiego al Ministero della Cultura popolare. Per qualche anno fu vicedirettore della sezione del libro alla...
2 poezii, 0 proze
Charles Simic
Charles Simic s-a născut la 9 mai 1938, în Belgrad, Iugoslavia, și a avut o copilărie traumatizată de al doilea război mondial. În 1954 emigrează din Iugoslavia cu mama și fratele lui să-și întâlnească tatăl în Statele Unite. Au locuit în Chicago și împrejurimile acestui oraș până în 1958. Publică primele poezii la 21 de ani, în 1959. În 1961 este înrolat în U.S. Army și în 1966 își ia licența de la Universitatea New York, în timp ce lucrează nopțile pentru a se întreține. A publicat mai mult de 60 de cărți între care: „Ce spune iarba” (2009), „Micul ceva” (2008), „Anturajul meu silențios” (2005) „Poeme selectate: 1963-2003” (2004), „Vocea de la ora 3:00 AM: selecție de poeme vechi și noi” (2003), „Picnic de noapte” (2001), „Cartea dumnezeilor și a dracilor” (2000), „Jackstraws” (1999), „Plimbând pisica neagră” ( 1996), „O nuntă în iad” (1994), „Hotel Insomnia” (1992), „Lumea nu se sfârșește: poeme în proză” (1990), „Poeme selectate: 1963-1983” (1990) și „Blues nesfârșit” (1986)....
1 poezii, 0 proze
Guido Ceronetti
Poet, eseist, critic, filozof, ziarist si manuitor de papusi, Guido Ceronetti este una dintre cele mai interesante figuri ale lumii artistice italiene. A tradus din clasicii latini (Martial, Catul, Juvenal) si din Biblie, a publicat proza (Aquilegia, 1973), poezie (Poesie 1968-1978, 1978), multa eseistica rafinata si caustica (Difesa della luna e altri argomenti di miseria terrestre, 1971; La Musa ulcerosa, 1978; La vita apparente, 1982; Albergo Italia, 1983; Confessioni e disperazioni, 1993; Deliri disarmati, 1993 s.a.) si nenumarate cronici in La Stampa. In 1970 a infiintat Teatro dei Sensibili, un teatru de marionete devenit celebru, pentru care a scris numeroase piese. [[ita]] Guido Ceronetti ovvero Del silenzio. De + ablativo è una costruzione latina che già ci comunica qualcosa di questo autore, è una lingua che ama, che rispetta al punto da far tradurre dal filologo Carlo Carena le parole che più gli stanno a cuore. Nasce a Torino nel 1927, lo stesso anno in...
1 poezii, 0 proze
Jean Mogin
Născut la Bruxelles, la 25 aprilie 1921. Jean Mogin se trage dintr-o familie de origine franceză, emigrată în Țările-de-Jos cu puțin înainte de revocarea Edictului din Nantes (1685). Fiu al poetului Norge, Jean Mogin este poet, autor dramatic și critic literar. A studiat arheologia și istoria artelor. A condus serviciul de teatru și literatură al Radiodifuziunii naționale belgiene. Poeți mai vârstnici, de prestigiu, și critici ca Franz Hellens și Jean Tordeur au relevat calitățile esențiale ale scrisului lui Jean Mogin în poezie și teatru : „un poet dăruit cu un verb ales și interogativ patetic, cu alură incisivă, cu abundență lexicală, cu nerăbdare pasionată”. A publicat culegerile de poezie: La vigne amere (Vița amară), în 1943 – Premiul poeților; Les vigiles (Ajunurile), în 1950; Les patures du silence (Pajiștile liniștii), în 1956 – Premiul gândirii franceze.
2 poezii, 0 proze
Michel Camus
Ziarist , animator de reviste si de colectii de carti , editor , producator de emisiuni radio , a consacrat mai multa energie altora decit lui insusi . Dar in acelasi timp , totul se armoniza , tindea spre acelasi scop in acest spirit curios , pasionat de spiritualitate , de ezoterism si de filosofie . Gusturile si interesele sale se uneau cu cele ale autorilor pe care ii iubea sau pe care ii publica , de la Sade la Raymond Abellio , de la Rene Daumal la Roberto Juanoz , Adonis si Christian Bobin . Cartile lui Michel Camus sint marturia unei cercetari in care poezia devine drum al cunoasterii , luind-o adesea pe caile aforismului . Poezia , credea el , este o cale de apropiere de acest > caruia misticile tuturor religiilor au incercat sa-i traseze harta . Citam \"Paraphrases Heretiques\"(1983) , \"Proverbes du silence et de l`emerveillement\"(1989) sau , mai recent , \"Aphorismes sorciers\"(1996) si \"Adonis le visionnaire\"(2000). (apud Patrik Kechian)
2 poezii, 0 proze
Jeanne Neis Nabert
Jeanne Neis Nabert, (1883-1969) est un écrivain français du début du XXe siècle. Elle est la fille du Dr. Pierre Nicolas Christian Néis, médecin à Pont-Croix (Finistère) et de Laure VEILHEIN. Elle est née le 5 mars 1883 à Pont-Croix. Ses premières œuvres sont des poèmes : "Humble Moisson" (recueil préfacé par Anatole Le Braz) et "Silences Brisés" qu'elle signe Sijenna. (anagramme approché de son nom). En 1908, son second recueil reçoit le prix Archon Despérouzes de l'Académie française. La même année, elle épouse le philosophe Jean Nabert, 1881-1960 ; ils auront deux enfants (Madeleine et Claude). En 1925, Charles Dullin monte une pièce en trois actes dont l'action se situe à l'Ile de Sein : "La Lame sourde". Jeanne Nabert publie ses écrits de janvier à mars 1926 dans la Grande Revue sous la signature de Jeanne Neis. Elle fait scandale dans les années 1930 avec son livre "Le Cavalier de la mer", prix du premier roman en 19313. En effet, son roman dont l'action se situe à Pont-Croix à...
108 poezii, 0 proze
Al. O. Teodoreanu (Pastorel)
21 poezii, 0 proze
Al. I. Firidus
1 poezii, 0 proze
In silencio
de petruta ionescu
Uneori simt ca aș vorbi cu tine, femeie, dar Privesc spre ecranul celularului Ca spre dușmanul meu nr. 1, Recunoscu bărbatul. Visa sau vorbea cu…ea? Da, mă uit, la el, femeie, Și simt și acum...
dublă lansare de carte - Cristina Nemerovschi și Felix NIcolau
de Claudia Minela Petre
Vineri, 28 februarie 2014, Clubul Silencio a fost gazda evenimentului organizat de Alexandru Voicescu și Cristina Nemerovschi, reprezentanții editurilor Herg Benet și Karth. Alexandru Voicescu...
Love-story in the city of dreams
de Buzatu Adrian
Love-story in the city of dreams M-am ridicat din pat și am deschis pe fereastra Pe masă statea o carte demult părăsită, Pagini întregi pe care le-am trădat pe un sărut O singură scipire a...
Îmi placi când taci
de Andrada Ianosi
Îmi placi când taci căci pari absentă, M-auzi din depărtări, dar vocea-mi nu te-atinge, Ochii-ți par a fi prins aripi Iar un sărut pe buze îndată ți le-ar stinge.. Cum întru toate al meu suflet...
Elegie(3)
de Buzatu Adrian
Elegie obscura I Ascultă cum se prăbușesc cuvintele pe trepte Ca un vals neterminat de toamnă – E târziu și fantoma ta încă doarme II Demult, puteam strivi, printr-o sclipire un munte de îndoieli...
puncte de tangență
de Anisoara Iordache
punctele de tangență ale realului- diligențe cu aripi, ce străbat cerul oniricului, decupate sunt din lumină. cu presimțiri stranii- străluciri ancorate-n lacrimi, ștergem angoasa- apa murdară din...
entuziasm epic (rondel)
de FLOARE PETROV
mă conectez cu freamătul silențios al codrului mângâiat de izvoare chiar dacă timpul este malițios și vrea să mă închidă cu zăvoare. sufletul meu a devenit ambițios izvodește bucurii cu savoare mă...
seara umerii sunt mai înalți
de Daniela Luminita Teleoaca
ține-mă departe de oamenii care nu știu să moară de toate eternitățile putrede și de fețele mânjite păzește-mă când îmi bântuie câmpia frumos resemnându-se în țipătul pictat al dropiei ia-mi glasul...
Parcul rece de la periferie
de Sorin Stoica
E locul în care se aud cele mai mari minciuni despre oameni, cele mai exagerate laude și cele mai false plânsete, cele mai ridicole păreri despre viață și cele mai neașteptate planuri de...
