"A rămas doar amintire" – 24008 rezultate
0.02 secundeMeilisearcha-b-c
Doua entitati diferite printr-o singura lege
de jkloungsuh
ora-de-televizor
agenția de monitorizare a presei Agonia
de Radu Herinean
imaginea_conventiei
O fenomenologie a imaginii si a eului
de sophie polansky
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
PMPopa Ana Maria
Dorul vine si pleaca foarte usor,ca adierea vantului si a timpului...Ochii,parul,zambetul,chipul...dispar odata cu dorul si raman doar o amintire...Pana la urma cu toti ramanem doar umbre,amintiri. Ce se leaga de noi?...doar praf...pt ca tot in tarana ne intoarcem... Asa ca...ia aminte si nu-ti risipi timpul,traieste-ti clipele pt ca sunt scurte si le poti lua o data cu tine,in schimb avutia nu o poti lua.
17 poezii, 0 proze
DCDimache Constantin
Salut numele meu este Dimache Constantin sunt nascut in anul "sperantei" "89 si dupa cum veti vedea in poeziile mele sunt cel mai trist "copil cu barba" pe care il veti cunoaste vreodata. M-am nascut la sat in filipestii de targ sunt mandru ca sunt tzaran(nu sunt tzaranul de care voi credeti ...acei tzarani ii poti gasi si la oras). Am o viata nu tocmai perfecta,am trecut si prin rele si prin bucuri,dar mai mult prin rele,am iubit chiar daca au ramas amintiri si lacrimi ,am fost iubit de anumite fete ce nu le mai poti numi fete(chiar daca substantivul "carpa" este la feminin),am vazut moartea in fatza ochiilor,am vazut si speranta intr-o lume a morti ,am vazut pana si miracole in aceeasi lume. Sunt un tip care ma indragostesc repede,dar imi trece la fel de repede,sunt un baiat care isi cauta iubirea intr-o lume in care aceasta este doar un mit(ceea ce vezi doar in basme si in filme de dragoste)
4 poezii, 0 proze
CUchipu din umbra
Crescuta intr-un satuc din Vrancea,maturizata prea devreme,am plecat intr-o lume care nu ma intelege.Am lasat curtea regat al copilariei mele,nucul-prieten vechi ce strajuia imprejurimile si m-am ratacit intr-un univers unde eu..am murit demult si a rams doar urma unui regret.Timpul a ucis clipa.M-am intors inspaimantata de unde am plecat dar nu am mai gasit decat cadavrul dulce al amintirilor si durerea mi s-a infipt pe veci in suflet.
16 poezii, 0 proze
LLLenuș Lungu
Ocazia de a oferi câteva versuri celor ce chiar le doresc, o consider pentru mine un mare dar, un semn că uneori se deschid și porțile inimilor la care nu am bătut niciodată, că mereu și întotdeauna apare o scânteie, o rază de soare fermecată care să-mi umple mie, ca tuturor pământenilor, sufletul de bucurie și emoție.”Sunt eu, așa cum sunt. Cu calități și cu defecte. Cu gânduri bune și cu inspirații noi. Și sper ca sufletul să mi se deschidă spre tot ce este frumos în jurul meu!O picătură din ploaia gândurilor mele, o rază de soare din sufletul meu, Și cu parfumul inspirației mele, să-ți rămân în amintire....EU
34 poezii, 0 proze
ARAlecu Russo
Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819, la Chisinau, in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Cu multi ani mai tirziu, in "Amintiri", el isi va aduce aminte de un frumos sat basarabean, "raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bicului", unde "mosnegii spuneau de turci si tatari… de Ileana Cosinzeana, de fratii din luna, de lupte si navaliri", ca si de vitejia "celor Novaci, de raul carora urdiile tataresti nu se puteau in Bugeac cu prada in Tara Leseasca". Aici, din virsta frageda, in sufletul lui au prins radacini lastarii dragostei pentru popor, poezia populara orala si limba stramoseasca, dragoste pe care o va purta vie toata viata. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia: "din patruzeci de persoane ce locuiau intr-o casa" au scapat cu viata numai el si tatal sau. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii...
0 poezii, 0 proze
Felicia Mariana Orban
"Nu sunt ce par a fi - Nu sunt Nimic din ce-aș fi vrut să fiu! Dar fiindcă m-am născut fără să știu, Sau prea curând Sau poate prea târziu... M-am resemnat, ca orice bun creștin, Si n-am rămas decât..." Cea care sunt!... Mai concret: Numele meu este, așa cum scrie in caseta de sus, Felicia Mariana Orban. Data nașteri: 7 februarie 1978. 1993 – 1997 Liceul Teoretic "Al. I Cuza" – Ploiești (profilul Chimie – Biologie) 1998 – 2002 Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității "Spiru Haret" București, specializarea Engleză – Germană. Momentan… visătoare. În viitorul apropiat… profesoară. Mai târziu… time will tell! După cum se vede, n-ar fi prea multe de spus despre mine. Cum am început să scriu: îmi aduc vag aminte că am scris câteva poezii prin clasele primare (parca erau despre mama…), dar la modul serios am început să scriu în liceu. O părere negativă m-a făcut însă să renunț la un moment dat și am reînceput să scriu acum un an și trei luni, adică prin februarie...
91 poezii, 0 proze
ABAnne Bronte
Anne Bronte s-a nascut la 17 ianuarie 1820 la Thornton, Yorkshire, Anglia. Era cel mai mic dintre cei sase copii ai reverendului Patrick si a sotiei sale Maria Bronte. Alaturi de celelalte doua surori ale sale, Charlotte si Emily si de fratele Branwell, ea a supravietuit mamei, care moare in 1821, si altor doua surori, Maria si Elizabeth, care au decedat in acelasi an – 1825. Cea mai mica dintre surorile Bronte, Anne a ramas in istoria literaturii britanice ca romancier si poet. Initial ea a folosit ca si surorile sale un pseudonim masculin, Acton Bell, pentru a publica in prima lor carte – de fapt una dintre primele carti publicate exclusiv de catre autori-femei. In volumul lor de debut POEMS BY CURRER, ELLIS AND ACTON BELL (Poeme de Currer, Ellis si Acton Bell, 1846, vandut in doar doua exemplare) Anne isi exprima dorinta de libertate “Poor restless dove, I pity thee; / And when I hear thy plaintive moan, / I mourn for thy captivity, / And in thy woes forget mine own.” – Biata...
16 poezii, 0 proze
mocanu mariana
atunci cand m-am nascut aveam de toate. INOCENTA mi-a rapit-o un demon al intunericului...,INCREDEREA sa rupt din mine farama cu farama atunci cand cei dragi ma tradau...,FERICIREA a pierit dureros atunci cand m-am lovit de zidul dur al neputintei de ami implini un vis...am ramas doar cu SPERANTA ca voi avea din nou ceea ce am pierdut...
1 poezii, 0 proze
Burghelea daniela
Sunt un om ca oricare,cu suflet,cu vise,cu dureri si cu bucurii marunte de-altfel,multumit de tot si suparat pe toate,cu un eu zburlit a nedreptate si totusi invins de neputinta de a fi zeu.Sunt un om ca fiecare, cu un nume cat se poate de comun,cu un miez de viata putin uscat,putin ranced,dar cu destula seva care-mi da putere si pofta de a trai,alaturi de familia cu care m-a binecuvantat Cel de Sus.In curand voi rosti cu mandrie ca am 46 de ani,cu doar 25 pe cartea de munca,incercand cateva locuri de munca ca si contabil(ceea ce fac si acum).Candva am mai avut tentative de publicare,naive ce-i drept dar care au ramas doar atat.Mi-ar place sa ma pot intoarce in timp chiar si atat.
33 poezii, 0 proze
Lodoaba Mihai
.... Atat a mai ramas Din acest suflet pur Un act de identitate Ce-apoi devine nul. Cand tot ce mai exista Se pierde in neant Ce-ti pasa de sunt eu Sau doar un biet pliant?
5 poezii, 0 proze
A rămas doar amintire
de Andrei Rafael
Umor lasciv mi-e viața împreună Cu tine și mi-e bine. Pe îngeri pot să pun martori să spună. Ne cuibăream unul pe lângă altul Și povesteam de toate Dovedind că se poate Și să glumim și să spunem...
Doar
de Corneliu Traian Atanasiu
De ce l-am ales pe doar pentru o mică analiză stilistică a funcției sale într-un haiku? În primul rînd, pentru că el presupune (sau sugerează) o sintagmă (o propoziție sau o frază) anterioară, care...
Haiku
de Vasile Smărăndescu
O vijelie – păpădia a rămas doar amintire În balconul meu – greierele nu știe că ninge de ieri Cântă cu fală pe cotețu-nzăpezit – cocoșul negru Zăpada-n barca de la malul lacului – deasupră-i corbul...
Dansul umbrelor
de Aniela Ungureanu
S-a ars atâta timp că a rămas doar amintirea acelor glasuri în mine. Cuvintele lor au tăiat adânc uneori și mi-au lăsat sufletul sângerând peste lume. Când degetele lor reci m-au atins am tremurat cu...
Poveste pentru oameni mari
de Nicolae Diaconescu
Poveste pentru Oameni Mari Motto: “Plici și-a rămas doar amintirea!” A fost odată ca niciodată..... Pe vremea când nu se inventase America, exista o țară cu numele Da Cia, deși unii o răsfățau...
Tacere
de ionut bejan
TACERE Tu taci, si-a ramas doar amintirea vorbelor tale. Ecoul cuvintelor rostite candva mai plutesc in memorie parasitele litere si oftaturi de dor. ...tu inchizi ochii si pleci ca ultima oara,...