"A mai rămas o lacrimă pe obraz" – 24007 rezultate
0.04 secundeMeilisearcha-b-c
Doua entitati diferite printr-o singura lege
de jkloungsuh

ora-de-televizor
agenția de monitorizare a presei Agonia
de Radu Herinean

imaginea_conventiei
O fenomenologie a imaginii si a eului
de sophie polansky
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Dimache Constantin
Salut numele meu este Dimache Constantin sunt nascut in anul "sperantei" "89 si dupa cum veti vedea in poeziile mele sunt cel mai trist "copil cu barba" pe care il veti cunoaste vreodata. M-am nascut la sat in filipestii de targ sunt mandru ca sunt tzaran(nu sunt tzaranul de care voi credeti ...acei tzarani ii poti gasi si la oras). Am o viata nu tocmai perfecta,am trecut si prin rele si prin bucuri,dar mai mult prin rele,am iubit chiar daca au ramas amintiri si lacrimi ,am fost iubit de anumite fete ce nu le mai poti numi fete(chiar daca substantivul "carpa" este la feminin),am vazut moartea in fatza ochiilor,am vazut si speranta intr-o lume a morti ,am vazut pana si miracole in aceeasi lume. Sunt un tip care ma indragostesc repede,dar imi trece la fel de repede,sunt un baiat care isi cauta iubirea intr-o lume in care aceasta este doar un mit(ceea ce vezi doar in basme si in filme de dragoste)
4 poezii, 0 proze
dascalu alexandra
Ce s-ar face lumea fara cuvinte, caci ele inseamna si ce nu inseamna, vorbesc, chiar daca nu au glas si, mai ales, nu cunosc varsta, raman in timp si in inimile oamenilor! Cand aveam 11 ani, am inceput sa astern cuvinte impletite in versuri si in urma condeiului a aparut prima mea poezie. Scriam atunci despre un lucru care mi-a tulburat copilaria… O persoana foarte draga mie pleca dintre cei vii la doar 11 ani. Sufletul imi era gol… Nu intelegeam de ce un copil ce inca nu gustase din bucuriile vietii trebuia sa moara!Si singurul mod in care puteam sa-mi manifest durerea si zbuciumul sufletesc a fost scriind versuri:„Cand floarea~florilor s-a stins/Cazut-a inc-o stea/Afland si iarna cea cu parul nins/A lacrimat si ea./Cand floarea~florilor s-a stins/Cocorii au strigat/Plangand departe au zburat/Spre cerul innorat si-ntins. ” [„Floarea-Florilor” ] Mai trebuia lucrat la elementele de versificatie, insa Dumnezeu mi-a dat talentul si imaginatia necesare pentru ca, putin mai tarziu, sa...
30 poezii, 0 proze
florin bratu
florinbratu@go.ro moxzal@yahoo.com când eram copil visam să mă fiu dumnezeu, despre care știam că-i tare frumos și bun. mai după vreme am descoperit că mi-o luase altcineva înainte, așa-i viața, tare complexă. așa că nu mi-a mai rămas decât fumatul și deci, implicit, poezia. și așteptarea, adevărată fiară din cutia pandorei, pe care unii o mai cred încă speranță ...
100 poezii, 0 proze
Alexandru Gherghel
Alexandru Gherghel s-a născut la 27 aprilie 1879, la Pitești. După absolvirea studiilor juridice la Facultatea de drept din București, se consacră avocaturii, pe care o profesează de-a lungul întregii vieți la Constanța. Decan al baroului acestui oraș, Alexandru Gherghel moare la 20 decembrie 1951. Debutează în literatură la revista "Viața nouă", cultivând cu insistență și entuziasm, în numeroase volume, o poezie de tip amator, care o va sustrage atenției criticii literare. De altfel, nu va deveni membru al Societății Scriitorilor Români decât în 1942. O ultimă culegere de versuri, prefațată de Al. T. Stamatiad, a rămas în manuscris, din cauza decesului ambilor poeți. A mai publicat studii de drept penal și volumul "Dobrogea în viața românească" (1935). OPERE (poezii): Cântece în amurg, Buc., Sfetea, 1906; Insula uitării, Constanța, 1924; Raze și umbre, Constanța, 1933; Solitare, Constanța, 1935; Solitare, Sonete, Constanța, 1935. COLABORÃRI: Viața nouă (1905, 1907 - 1911, 1915 -...
6 poezii, 0 proze
Matei Vișniec
Matei Vișniec este născut în 1956 în România. Copilăria și-a petrecut-o la Rădăuți. Tatăl era contabil iar mama învățătoare. Familia sa a avut experiența dureroasă de a i se fi confiscat pamântul pe care-l deținea și îl lucra. De mic observă că trebuie să adopte la școala și mai târziu în viața activă o ideologie de care știa că nu este chiar așa de perfectă și de adevarată. Această diferență între realitate și modul în care este înfățișată realitatea, cum ar fi spus tatăl său contabil, între scriptic și faptic, va fi inspiratoarea multora din piesele sale. Din copilărie într-un oraș în genul acelora "în care nu se întâmplă nimic" cum spunea Minulescu i-a rămas o amintire de neuitat: spectacolul circului în turneu la Rădăuți. Spectacolul plin de culori, pe scenă, în direct, i-a trezit gustul pentru reprezentația teatrală. Îi va inspira ideea piesei Angajare de clovn Se mută apoi la București unde are acces la toate bibliotecile, toate formele de scriere, la literatura clasică și...
54 poezii, 0 proze
Bogdan Nicule
Se naste la 26.04.1977. Scoala primara o face in Suceava, la Scoala Generala Nr.4. Practica inotul de performanta din clasa aIIa, timp de 7 ani. E admis la Liceul Militar "Stefan cel Mare" din Campulung Moldovenesc in anul 1991. In anul IV de liceu rateaza la cateva sutimi calificarea la faza nationala a olimpiadei de filosofie. Debuteaza in 1997 cu volumul de poezii "Romanticii care au mai ramas", publicat sub egida Fundatiei Culturale a Bucovinei. In 1998 devine student al Faclutatii de Litere din cadrul Universitatii "Babes Bolyai" din Cluj-Napoca, sectia Romana-Engleza. O va absolvi in anul 2002. Din anul 2000 devine si student al Universitatii Tehnnice din Cluj, sectia calculatoare. Absolva cursurile Universitatii Tehnice in 2003. Continua productiile literare sporadic, abordand si proza scurta. Scrie "Caloian", "Borcanul cu clei", "Treipedul". Din 2010 incepe lucrul la un proiect mai vechi, un volum de amintiri dedicat satului bunicilor din partea tatalui, Udesti.
20 poezii, 0 proze
Sofocle
Sofocle (Greacă veche Σοφοκλῆς - n. 496? î.Hr. - d. 406 î.Hr.) a fost un poet tragic grec. Împreună cu Eschil și Euripide, a pus bazele tragediei clasice grecești[1]. Aduce însemnate inovații în tehnica teatrală: renunțarea la conexiunea trilogiei prin crearea de piese independente, mărirea numărului choreuților de la 12 la 15, introducerea celui de-al treilea actor, dezvoltarea dialogului, importanța acordată decorului și costumelor. Opera marelui tragic, continuator al lui Eschil, cuprinde peste 120 de piese (după diverse păreri și izvoare, numărul pieselor e de 123, 130, 133, ba chiar și de 140), dintre care ne-au mai ramas în întregime numai șapte. Scriitorul s-a născut în anul 496 î. Hr. în Colonos, cartier mărginaș al Atenei, într-o familie înstărită, fiind fiul lui Sofillus, un armurier bogat. Sofocle a beneficiat de educația specifică tinerilor timpului, inițiindu-se în teoria și practica muzicală (profesor i-a fost Lampros, unul dintre...
0 poezii, 0 proze
Simone Weil
Simone Weil (3 februarie, 1909, Paris, Franța – 24 august, 1943, Ashford, Marea Britanie) a fost o scriitoare franceză, pasionată de filozofie și de mistică creștină. Simone Weil s-a născut la Paris în anul 1909 dintr-o familie de intelectuali evrei din clasa medie. A studiat la Liceul Henry al IV-lea, unde l-a avut ca profesor pe Alain Emile Chartier. Și-a continuat studiile între anii 1928-1931 la Ecolé Normale Superieure din Sorbona, unde a fost remarcată, alături de Simone de Beauvoir, ca o femeie de o rară inteligență. A parcurs un drum intelectual sinuos, fiind inițial o înfocată activistă de stânga (a lucrat ca muncitoare la Uzinele Renault), ca, mai târziu, să se apropie de mistica creștină, fără a deveni însă o creștină "de drept".Ceea ce a rămas ca o constantă în sufletul ei a fost apropierea față de cei nenorociți și marginalizați."Ori de câte ori mă gândesc la crucificarea lui Hristos, săvâșesc păcatul invidiei“, avea să scrie mai târziu în caietele sale filosofice. A...
2 poezii, 0 proze
Aristotel
Aristotel (Greacă: Αριστοτέλης) (n. 384 î.Hr. - d. 7 martie 322 î.Hr.) a fost unul din cei mai importanți filosofi ai Greciei Antice, clasic al filosofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al școlii peripatetice. Deși Platon a pus bazele filosofiei, Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filosofia acestuia și a dezvoltat-o, putîndu-se cu siguranță afirma că Aristotel este întemeietorul științei politice ca știință de sine stătătoare. A întemeiat și sistematizat domenii filosofice ca Metafizica, Logica formală, Retorica, Etica. De asemenea, forma aristotelică a științelor naturale a rămas paradigmatică mai mult de un mileniu în Europa. Aristotel s-a născut la Stagira (motiv pentru care i se mai spune Stagiritul), un oraș din peninsula Chalcidica, în nordul Mării Egee. Tatăl său, Nicomah, a fost medicul regelui Macedoniei, Midas al II-lea, tatăl lui Filip al II-lea și bunicul lui Alexandru Macedon. Mama sa,...
1 poezii, 0 proze
Furdu Andi
Când viața mi-a luat tot ce aveam mai de preț, am încolțit-o, am înjunghiat-o si am rămas să văd cum s-a chinuit sa moară!
8 poezii, 0 proze
A mai rămas o lacrimă pe obraz
de Stelian STANCU
Privesc părinții din al umbrei semi-întuneric Dar ei mă simt, mă lasă și așteaptă temător Momentul când doar glasul lor Va rămâne în amintirea mea patetic. Stau și privesc spre ei cu drag, mă apropii...
o lacrima de sange
de HICEA CRISTIAN
Din ochi mei de ceara Mise prelinge o lacrima amara Pe obrazul lin imi curge Ica o lacrima de sange Stau,si ma gandesc la tine La florea vieti mele Ce-a fost boboc si-a inflorit CE m-a facut din om...
Poveste neterminata....
de Florin Rusu
I A inceput intai pe filele unei carti Dragostea - cal inaripat Se agata de oglindirile sufletului Ca o plouare de cuvinte rasucite catre noi Maine poate se va sfarsi Zborul calului alb zburator Si...
Iubire
de valeria tamas
Azi am sa ma deschid in fata ta ca un mac de camp Iubeste-ma am sa-ti strig, Timp ne-a mai ramas foarte putin. Doar o adiere de vant! Iubeste-ma iti strig! E ultima oara anul acesta cand ma mai simt...
Adio...
de Ghiura Roxana
Părea că timpul a trecut Lăsând în urmă lumea toată, Uitând că a iubit și el odată. Sufletul îi e acum pierdut. Ca o stea ce cade-ntr-un abis, Din dragostea ce a apus, A mai rămas numai un vis Nu mai...
Pe cer a mai urcat o stea
de Valerian Ciobanu
Pe cer a mai urcat o stea! - A lui Grigore Vieru să fie, oare, ea? Acesta pare să fie gândul central al unui prieten bun al poetului Grigore Vieru. După ce am citit primele reflecții ale lui Florian...
