Căutare

Luigi Pirandello (n. 28 iunie, 1867 – d. 10 decembrie, 1936) a fost un dramaturg, romancier și eseist italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1934. S-a născut în 1867 în Sicilia, la Girgenti (azi Agrigento) într-o familie înstărită. Tatăl, antreprenor al unor mine de sulf – luptase în armata lui Garibaldi și se căsătorise în 1863 cu Caterina Ricci–Gramitto, sora unui camarad de arme –, și-ar fi dorit ca fiul să intre în afaceri, dar Luigi e atras de literatură, după absolvirea cursului liceal își începe studiile universitare la Facultatea de litere a Universității din Palermo, de unde se transferă la Universitatea din Roma (1888) pentru ca din 1889 să-și continue studiile în Germania, la Bonn, susținându-și în limba germană teza de licență cu un subiect de dialectologie italiană (1891). În 1889 publică la Palermo, prima culegere de versuri, Mal giocondo (Veselul întristat). În Germania traduce în italiană Elegiile romane ale lui Goethe și compune Elegiile renane....

0 poezii, 0 proze

Andrea Zanzotto

S-a născut la Pieve di Soligo (Treviso) la 10 octombrie 1921. Face Facultatea de litere la Padova, terminând-o în 1942, dar în tot timpul studiilor și după aceea este profesor în satul natal. După o perioadă de „aclimatizare” culturală, petrecută în Franța și Elveția, s-a reîntors să profeseze în același peisaj ce se va transfera treptat în spațiul textului poetic. Primul volum de poezii se numește A che valse? (fiind publicat însă la Scheiwiller abia în 1972) căci debutul editorial are loc la Mondadori, relativ târziu, cu Dietro il paesaggio, în 1951. După spusele poetului într-un interviu, el nu poate scrie decât „în fața/îndărătul peisajului” natal. Fără evenimente exterioare de răsunet, biografia omului Zanzotto se suprapune perfect pe autobiografia poetului. Cele mai îndrăznețe gesturi ale sale sunt chiar operele publicate. Acestea, după debutul amintit, continuă astfel: Elegia e altri versi (1954); Vocativo (1957); IX Ecloghe (1962); La beltà (1963); Gli sguardi i fatti e...

1 poezii, 0 proze

Mircea Pavelescu

Nepotul lui Cincinat Pavelescu, Mircea Pavelescu (n. 14 octombrie 1908 - d. 1980) a fost și el un poet român. Alături de Tașcu Gheorghiu și Virgil Teodorescu a fondat revista de avangardă ”Liceu”, dar influența acestei perioade e mai degrabă subtilă asupra poeziilor din volumul de debut ”Pasărea Paradisului”, volum caracterizat de G. Călinescu drept «o poezie fantezistă firească și grațioasă, adevărat jurnal de bord liric, străbătut de o ștrengărească melancolie». În acest volum se simte și influența lui J.M. Levet Outvards și Louis Brouquier. Mircea se apropie de epigramă și e de presupus că își încearcă pana și talentul în catrene adresate cel puțin unuia dintre dânșii. Rezultă o luptă epigramatică în care el trebuie să facă față singur săgeților trase de cei doi versați și deosebit de talentați înaintași ai săi, Cincinat Pavelescu și Ion Pavelescu. La 26.10.2002, orele 12, la Casa de cultură din Râmnicu Sărat și apoi – peste câteva ore - în Sala de ședințe de judecată a...

1 poezii, 0 proze

Adriana Camelia Silvia Popp

Biografia mea?! E în curs de...petrecere. O va contabiliza cineva cândva... Eu nu știu cum să mă laud în mod eficace... Membru poezie.ro din 2002. Publicații, de-a lungul timpului, puține și "pe fugă", în: "Destine", "Respiro", "Conexiuni", "Literra", antologiile "Ultima generație, primul val" și "Proza.ro" și prin altele, pe care memoria mea le-a rătăcit prin diverse sertare... În rest, de o vreme încoace, fac și desfac legi, strategii și alte fleacuri...Pâna când să trec la partea "creativă", le-am folosit doar pe cele făcute și desfăcute de alții, vreme de vreo 10 ani. După care, doar atât nu m-a mai putut mulțumi... http://foivolante.blogspot.com

262 poezii, 0 proze

Gaza Ruxanda

Prima incercare de a scrie a fost la 12 ani,iar in cei 10 care au urmat,am incercat sa descopar de ce mi-e mai usor sa scriu ce simt,decat sa spun.Am publicat cateva poezii in revista scolii,dar cele mai multe le-am oferitcadou celor care au crezut in mine.

1 poezii, 0 proze

Gustav Sack

Gustav Sack *28.10.1885, Schermbeck (Germania), †05.12.1916, Finta Mare (România) Scriitor și poet german. Sack n-a publicat aproape nimic în timpul vieții cu excepția câtorva nuvele. Cele două romane ale sale Ein verbummelter Student și Ein Namenloser au fost scrise între 1910 și 1913, dar refuzate de mai multe edituri. Văduva lui reușește să-i publice romanele la S. Fischer Verlag. Opera lui a fost apreciată de autori ca Erich Maria Remarque, Thomas Mann și Theodor Adorno. Sack e considerat ca unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai expresionismului timpuriu. Gustav Sack moare în Primul Război Mondial pe frontul românesc, la Finta Mare lângă Ploiești.

2 poezii, 0 proze

Harold Pinter

S-a născut în ziua de 10 octombrie 1930 la Londra, fiul unui croitor evreu originar din Portugalia. Este considerat unul din cei mai importanți dramaturgi englezi din a doua jumătate a secolului XX. Începutul carierei l-a făcut ca actor, sub numele de David Baron, după ce a petrecut doi ani la Royal Academy of Dramatic Art, apoi a continuat la Central School of Speech and Drama. Astăzi, la cei 75 de ani împliniți acum câteva zile, încă mai joacă! A scris 29 de scenarii de teatru, printre care: \"The Birthday Party\", \"The Caretaker\", \"The Homecoming\" și \"Betrayal\", 21 de scenarii de film, printre care: \"The French Lieutenant\'s Woman\" ,a regizat 27 de piese de teatru. Dar asta nu e tot: în 1950 a publicat primele poezii în revista Poetry, sub numele Harold Pinta. A scris și proză. A primit Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2005. Alte premii primite de-a lungul anilor: premiul Shakespeare (Hamburg), premiul european pentru literatură (Viena), premiul Pirandello (Palermo),...

6 poezii, 0 proze

Sandrina-Ramona Ilie

Numele meu e Ramona Sandrina. Pentru prieteni sunt Ramo. Sunt de meserie publicist. Sunt o visătoare cu texte în regulă și cu aripi mereu întinse spre zbor și cunoaștere. Nu cred în compromis, dar cred în unicitate și în puterea promovării pe bune. Mă puteți găsi pe mai multe reviste culturale, literare, social-politic și lifestyle, cum ar fi: WebCultura, Catchy, Vrancea Media, Stelian Tănase, Dunărea de Jos, etc Am învățat în cei peste 10 ani de publicism că nu poți scrie întotdeauna pentru toată lumea, dar te poți strădui mereu să fii o versiune mai bună a ta pentru cei care te citesc și te răsfoiesc. Eu nu sunt ca alții. Eu sunt ca mine. Și îmi place să fiu eu însămi! Pur și simplu îmi place în pielea mea! "Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!" - Paulo Coelho

103 poezii, 0 proze

Girigan Oana Gabriela

Data nașterii: 29.10.1977 Domiciliu: Suceava e-mail: oanagirigan@gmail.com

66 poezii, 0 proze

10. E doar un vis!

de Pal Beniamin Ioan

E doar un vis! Pe când pluteam pe val Mintea-mi învloburată Și-n fața ochilor Un negru sângeriu Un corp ca și de plumb De-un incredibil rar Ceva ne-mai vazut Ieșit ca din povești Mă cuprindea de...

PoezieAtelier

de-ale covorului zburător

de Florina Daniela Florea

de pe la 10.59 niciun excel nu mai împrăștie monștri aliniați în formule sortați descrescător în rimă deloc întâmplător de la coșmar la înjurătură zac de prea multă căldură prin sheet-uri între timp...

Atelier

fragmente de roman (II)

de Petrus Gheorghe

Copilul Azi e ziua mea. Implinesc 12 ani. As vrea sa imi sarbatoresc ziua de nastere, dar anul asta nu se poate. Poate la anul... As vrea sa vina o data mama de la munca. Ma simt atat de singur. Tata...

Visul

de Robert Tofan

Cuvintele lui inca ii mai rasunau in cap cand se ridica de pe canapea a doua zi diminezta. Primul lucru pe care l-a facut a fost sa fuga in dormitor sa se linisteasca vazand-o pe Jessi in pat. Dar nu...

Suflet pereche

de Panainte Sveatoslav

“Suflet pereche” 1 O ești frumoasă cum numa-n vis O zînă se arată Dară pe calea ce-ai deschis Eu noi păși vreodată. 2 Mereu mă ții tu la distanță Nu-mi dai voie să te ating Nu îți prezint vreo...

Atelier

Nuvelă de buzunar

de Petrus Gheorghe

(la începuturi...) De două luni de când ne-am mutat în apartament, lucrurile au început să se schimbe. Parcă lumea de afară nu mai e aceeași în fiecare zi. Uneori mă trezesc noaptea să o privesc cum...

Un vis

de Cornelia Georgescu

Se făcea că era în anul 2112. Nava spațială staționa nestingherită la locul ei de pornire, pe rampa de lansare, așteptând să înceapă numărătoarea inversă. Eu făceam parte din echipajul navei, iar...