"1 Mai - Între timpuri " – 20076 rezultate
0.02 secundeMeilisearchÎn acte esti viu
Volum de versuri – editura Dharana – 2001 - ISBN 973-85007-4-5 821.135.1-1
de Traian Calin Uba
Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920. Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud....
98 poezii, 0 proze
Emil Manu
Emil Manu (pe numele de acasă Emil Cismarescu) s-a născut la 9 octombrie 1922 în satul Manu, comuna Isvoral, (azi comuna Tâmna), județul Mehedinți. Părinții: Ion și Ioana Cismarescu, țărani. A urmat cursurile școlii primare în satul natal între 1929 și 1934 și pe cele liceale la Liceul "Traian" din Drobeta-Turnu Severin, între 1934 și 1942. Între 1942 și 1946, urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie și, paralel, cursurile Facultății de Drept din București. Între 15 august 1944 și 1 mai 1945 este elev la Școala de ofițeri Rezervă Infanterie Arad. În iunie 1973 își susține doctoratul în Filologie cu teza Ion Minulescu și conștiința simbolismului românesc. Funcționează ca profesor secundar la Baia de Arama și Drobeta-Turnu Severin între 1947 și 1954. În 1955 este chemat și numit cercetător și secretar științific la Societatea de Științe filologice din București. În 1958 este arestat, judecat și condamnat pentru delictul de "huliganism" politic și "uneltire" contra orânduirii...
6 poezii, 0 proze
Anna Dzengan
Am publicat în mai multe volume colective, între care: – Almanahul literar Povestea de iarnă (2024), coordonat de Vasile Suhani; – Almanahul literar 1 Aprilie (2025), coordonator Vasile Suhani; – Antologia aniversară La vadul timpului, sclipiri de stele (2025), coordonată de Doina Moritz; – Antologia De dragoste și inimă albastră (Editura eP, București, 2025), coordonată de Roxana Licu; - Antologia ”Lumină din lumină”(2025), coordonată de Mariana Moga. În 2025 am debutat cu volumul de versuri, ”Ploaia care cântă în suflet”, Editura RoTipo, Iași — o carte care adună în paginile ei reflecții, vulnerabilități și freamătul unei lumi interioare în continuă transformare.
10 poezii, 0 proze
Gellu Naum
Gellu Naum (n. 1 august 1915, București — d. 29 septembrie 2001, București) a fost un poet și prozator român, considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți pe plan european. S-a născut la 1 august 1915 în București, a fost fiu al poetului Andrei Naum, căzut în luptele de la Mărășești. În 1926 intră la liceul "Dimitrie Cantemir" din București, unde începe să scrie versuri în urma unui pariu. Debutează cu două poezii publicate în Cuvântul. Între 1933 și 1937, Gellu Naum urmează cursurile Universității din București, studiind Filozofia. La îndemnul prietenului său, pictorul Victor Brauner, pleacă în 1938 la Paris, unde își continuă studiile de filozofie la Sorbonna, pregătind o teză de doctorat despre Pierre Abélard (teolog și filozof scolastic francez). La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de André Breton. Întors în țară în 1939, va fi mobilizat și trimis pe frontul de Răsărit. În 1941 se...
193 poezii, 0 proze
Gellu Naum
Gellu Naum (n. 1 august 1915, București — d. 29 septembrie 2001, București) a fost un poet și prozator român, considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți pe plan european. S-a născut la 1 august 1915 în București, a fost fiu al poetului Andrei Naum, căzut în luptele de la Mărășești. În 1926 intră la liceul \"Dimitrie Cantemir\" din București, unde începe să scrie versuri în urma unui pariu. Debutează cu două poezii publicate în Cuvântul. Între 1933 și 1937, Gellu Naum urmează cursurile Universității din București, studiind Filozofia. La îndemnul prietenului său, pictorul Victor Brauner, pleacă în 1938 la Paris, unde își continuă studiile de filozofie la Sorbonna, pregătind o teză de doctorat despre Pierre Abélard (teolog și filozof scolastic francez). La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de André Breton. Întors în țară în 1939, va fi mobilizat și trimis pe frontul de Răsărit. În 1941 se...
0 poezii, 0 proze
Vladimir Streinu
Vladimir Streinu (23 mai 1902 - 26 noiembrie 1970) a fost un autor, critic literar, deputat, estetician, istoric literar, pedagog, scriitor român. Vladimir Streinu, pseudonim al lui Nicolae Iordache (a mai semnat și Apollonius), s-a născut în comuna Teiu, din județul Argeș, ca fiu al lui Șerban Iordache, din neam de moșneni, agricultor foarte avut, și al Leancăi. A absolvit școala primară din satul natal în 1912, după care intră la Liceul I.C. Brătianu din Pitești, unde promovează primele patru clase. În anul scolar 1916/1917, prin suspendarea cursurilor pe teritoriul țării, ocupată de trupele germane, întrerupe școala și se refugiază în Moldova. În aprilie 1917, la 15 ani, declarându-se mai mare ca vârsta, se înscrie voluntar în armată. Va fi repartizat la Regimentul 29 infanterie, compania 10, Dorohoi. Între 1 octombrie 1917 - 21 iunie 1918, a urmat cursurile unei școli militare, primind gradul de sergent. Lăsat la vatră, timpul petrecut în armata i se socotește o clasa, a V-a, iar...
5 poezii, 0 proze
Ion Luca Caragiale
Ion Luca Caragiale (n. 1 februarie 1852, Haimanale, județul Prahova, astăzi I. L. Caragiale, județul Dâmbovița, d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român, de origine greacă. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem. Atras de teatru, Luca s-a căsătorit în 1839 cu actrița și cântăreața Caloropulos, de care s-a despărțit, fără a divorța vreodată, întemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas. Primele studii le-a făcut între anii 1859 și 1860 cu părintele Marinache, de la Biserica Sf. Gheorghe din Ploiești, iar până în anul 1864 a urmat clasele primare II-V, la Școala Domnească din Ploiești. Până în 1867 a urmat trei clase la Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, iar în 1868 a terminat clasa a V-a liceală la...
57 poezii, 0 proze
George Bacovia
George Bacovia ( n. 4/17 septembrie 1881, Bacău - m. 22 mai 1957, București) a fost un poet simbolist român. Scrierea sa poetică a făcut parte din curentul cunoscut ca "simbolism dar și-a dovedit modernitatea și a rezistat probei timpului: Bacovia a fost unul din cei mai mari poeți interbelici, alături de Tudor Arghezi, Lucian Blaga sau Ion Barbu. George Andone Vasiliu (numele de naștere al poetului) s-a născut în casa comerciantului Dimitrie Vasiliu și al Zoei Vasiliu. Copilul în vârsta de doar 6 ani începe să învețe limba germană. Apoi între 1889-1890 urmează clasa întâi la un pension din Bacău. În 1891 îl aflăm înscris la Școala Primară Domnească nr. 1 din Bacău. Trei ani mai târziu absolvă cursul primar, în luna iunie. În același an se înscrie la Gimnaziul Ferdinand din Bacău. Toamna rămâne închis o noapte întreaga, din neatenția paracliserului, în turnul bisericii Precista din orașul natal. Această întâmplare îi va inspira poezia Amurg violet, scrisă în 1899. Anii traumatici din...
372 poezii, 0 proze
Parintele Galeriu Constantin
Constantin Galeriu (* 21 noiembrie 1918, Răcătău, Bacău - † 10 august 2003, București) a fost unul dintre cei mai importanți duhovnici ai Ortodoxiei române, preot și profesor de teologie. S-a născut la 21 noiembrie 1918, în satul Răcătău-Răzeși, comuna Răcătău, județul Bacău, în familia unor țărani. Urmează școala primară în comuna natală, seminarul teologic „Sf. Gheorghe" din Roman (1930-1938), Facultatea de Teologie din București (1942), doctorand la Institutul de Teologie Universitar (1960), doctor în teologie (1973). Între anii 1943-1947 este preot în satul Podu Văleni, județul Prahova, apoi preot la Parohia „Sf. Vasile" din Ploiești (1947-1973), transferat ca „spiritual" la Institutul Teologic Universitar, București (1973-1974), lector (1974-1977) și profesor titular (1977-1991) la același institut. Din 1992 este profesor consultant și conducător de doctorat la Universitatea București. De la 1 ianuarie 1990 este numit vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. În 1999 în data de 13...
1 poezii, 0 proze
Ursula Șchiopu
Ursula Mariana Șchiopu s-a născut la 30 iulie 1918, în comuna Mihai Viteazul județul Cluj. Intre anii 1937 - 1941 urmează cursurile Facultăților de Filosofie și de Litere, din cadrul Universității București. In 1949, devine asistent la Catedra de Psihologie din cadrul Facultății de Psihologie din București, apoi, mai târziu, devine lector (1950), conferențiar (1963) și profesor universitar (1967). Este prima femeie care primește titlul de profesor universitar și primul conducător de doctorat din domeniul științelor psiho-pedagogice în România. Profesor universitar, doctor in stiinte, Doctor Honoris Causa al Universității de Vest, Timisoara, Doctor Honoris Causa al Universitatii \"Ovidius\", din Constanța. Din anul 1968 și până in prezent, a mentorizat 52 doctoranzi, din țară, dar și din SUA, Canada, Italia, Grecia, Siria, Venezuela, Peru etc. Curs de specializare la CIE (Centre International de L’enfance) unde a primit diploma nr. 1 (la Paris, Fontainebleau). Tot în 1963 și-a susținut...
1 poezii, 0 proze
1 Mai - Între timpuri
de chirescu manuela catalina
Pe vremuri, 1 Mai însemna Un steag fluturând, o speranță, Muncitorul din uzină ieșea Cu pașii plini de credință. În piețe răsunau fanfare, Cuvinte mari despre viitor, Copiii cu flori și recitale...
Parfumul văduvei negre
de oana stoica mujea
1. L-am urmat până în Bruxelles. Puștoaica de zece ani fusese calea lui spre libertate, doar că pe mine nu mă pusese la socoteală. Nu mă zărise în umbra lui, pregătită să îi zbor creierii fără nici...
Timpuri și destine (Vol. 2)
de valeriu danalachi
Paul a plecat, Romel și eu am rămas – cu înfocare și arțag pășind pe calea dreaptă, sleitul viciu ațintit de snaiper cu lunetă, ce bate cu precizie la mii si mii de metri, o dată-n an greșindu-se cu...
Destine din spațiul saharo-siberian (1)
de Doru Ciucescu
Salid (Pescar), poreclit Atsim (Păcătos), a fost de-a lungul vieții un pescuitor de caracatițe la Al Dakhla, un punctuleț pe hartă, în apropiere de Tropicul Racului, pe coasta vestică a Atlanticului....
Tata
de corui mihai george
Tata Am să îți spun despre tatăl meu. Despre felul lui de a fi, atunci când el își lua salariul lunar la ora 12.00 iar la ora 16.00 se suia în trenul rapid de Cluj, ca să mi-i aducă mie. Eram student...
De-as putea tot mai intens/ As sfredelii fara sens
de dumitru cioaca-genuneanu
motto: 1)\"Dar sensul!? Unde e sensul?\" 2)\"Nu mai vreau sa fug din poezie Cu coada ignorantei intre picioare\" (fragmente din poemul \"Dar sensul?\" de Cosmin Soames care mi-au readus in memorie...
Timpuri
de Ghe. C-tin Orghici
Timpi și timpuri, distanțe între aproape și departe, puncte de reper ale vieții, început, prezent și în cele din urmă trecut. Îmbătrânesc cu zi ce trece (o simt din cauza reumantismului și a...
Cunoasterea de sine (1)
de Rodica Stanila
Cunoașterea de sine (1) Mesaje neconvenționale. Din cele mai vechi timpuri, prima cale de comunicare a omului cu cei din jur a fost prin gesturi, mimică, poziție a trupului, distanța menținută față...
la camera de gardă (1)
de Petru Teodor
Trezirea de dimineață este una dintre cele mai grele încercări. Deși un miracol, lumina zilei (\"... sfânta lumină a zilei de mâine, Doamne\"), deschiderea ochilor și părăsirea oniricului este ea...
