" de-i neagră acum..." – 25018 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
ora-de-televizor
agenția de monitorizare a presei Agonia
de Radu Herinean

spectator_de_cinema
Spectator de cinema
de Luminita Suse

cutitul-de-argint
Cutitul de argint
de felix nicolau

poezii-de-dragoste
Poezii de dragoste
poezii-de-8-martie
Poezii de 8 Martie
cemeteryum
Cuvintele sunt de prisos aici, sunt doar o prelungire a eternei depresii a unui suflet pierdut in aceasta realitate moarta si fara mila. Sunt doar un tanar de 19 ani satul de tot si de toti, inconjurat de prosti si de inculti, fortat sa-i suport zi de zi pana la refuz si pana la o eventuala migrena care ma acompaniaza trista in intunericul noptii. Imi place sa-mi exteriorizez sentimentele prin poezie, careia incerc sa-i ofer o tenta cat mai intunecata, cat mai trista si cat mai neagra! Binenteles, imi place muzica rock, sunt fan In Flames si imi place sa scriu poezii ascultand Cradle of Filth si Dimmu Borgir dar nu numai.
1 poezii, 0 proze
Ațo Șopov
Ațo Șipov s-a născut la Stip în 1923. Face studii superioare la Facultatea de litere din Skopje, devine membru al Academiei macedonene, președinte al Asociației scriitorilor iugoslavi, președintele Asociației traducătorilor, președinte al Comisiei pentru relații culturale cu străinătatea, ambasador al Iugoslaviei în Senegal. În 1940 i se tipărește prima carte de poezii intitulată „Hanuri”. A mai publicat următoarele volume de versuri : Poeme, Drumurile tinereții, Cu mâinile noastre, Versuri despre durere și bucurie, Scufundat în tăcere, Cântece, Neant, Nașterea cuvântului, Spectatorii de duminică, Poem pentru femeia neagră. A tradus în macedoneană din Shakespeare, Rostand, Corneille, Leopold Sedar Senghor. Ațo Șopov este unul dintre poeții cei mai reprezentativi ai liricii macedonene, poezia sa stând sub semnul interogației permanente, descifrării și înțelegerii existenței, setei de a ști și de a putea imagina idealul.
3 poezii, 0 proze
Paul Snoek
Paul Snoek este pseudonimul lui Edmond Schietekat, născut în anul 1933. De pe la 13 ani a început să scrie sonete, sub influența poeților olandezi Bertus Aafjes și Martinus Nijhoff. În acea perioadă era elev la colegiul Saint Lievin din Anvers. Și-a terminat sudiile umanistice la Seminarul mic din Sint-Niklaus. A fost elevul poetului Anton de Wilderode. Are și studii juridice, făcute la Universitatea din Gand, însă neterminate. În 1954 publică „Arhipelag”, primul său volum. Au urmat „Pod provizoriu”, „Pe sub piele”, „Fumez pipa păcii”, „Iată un alchimist”, „Muza neagră”. În 1961 pregătește „Nostradamus” și-și adună într-o antologie, personal întocmită, multe dintre poemele apărute. În 1957 i-a apărut romanul suprarealist „Goelaski”, tradus în limba germană. Tot în proză a publicat volumul „Reptile și amfibii”. Engleză Edmond André Coralie Schietekat (Sint-Niklaas, 17 December 1933- Tielt, 19 October 1981) pseudonym Paul Snoek, was a Belgian poet. He was a son of Omer William...
1 poezii, 0 proze
Mitrica Liliana
NUME? Lia. Liliana. Lilly, Lilith, Lia ciorârlia, Happy Lia… VÂRSTĂ? Corp tânăr, suflet bătrân. NAȚIONALITATE? Cetăţeană a Universului! CARACTERITICI: Visătoare, perseverentă, curajoasă, disciplinată, emotivă, modestă. ORAȘE PREFERATE: Barcelona, Zürich, Berlin, LA, NY, Londra, Tokio... CULOAREA PREFERATĂ: Negru. (da, știu că nu e culoare) FLORILE PREFERATE: Magnoliile, romanițele și ghioceii. LIMBI STRĂINE: Română, Germana, Engleză şi Rusă. ANIMALUL PREFERAT: I am a cat person! ❤ Îmi plac pisicile mici și fluffy, dar și acelea mai mari și mai serioase. Dacă aș fi un animal, aș prfera să fiu o panteră neagră, deoarece caracteristicile acesteia (misterul, spiritualitatea, încrederea, curajul, puterea, libertatea, feminitatea, spiritul de lider, eleganța) mă reprezintă. NU ÎMI PLACE: Înghețata, ananasul și cafeaua. PREFER: Ceaiurile naturale. SCOP: Promovarea unei gândiri transpartente, contribuirea la împuternicirea femeilor, educației sănătoase în rândul elevilor și salvarea planetei....
10 poezii, 0 proze
Matei Milu
Matei Milu (1725-1801), bunicul artistului Matei Millo, a compus versuri satirice, de obicei sub formă de cimilituri, publicate întâia oară de I. Tanoviceanu în Analele Academiei Române, seria II, tom. XX, 1897-98, mem. secț. lit., 1899, pp. 1-25
2 poezii, 0 proze
Andrei Naum
Andrei Naum (18 august 1875 - 18 august 1917) a fost un locotenent, poet și traducător român de origine aromână, tatăl consacratului poet suprarealist Gellu Naum. A murit în timpul bătăliei de la Mărășești, la doi ani după nașterea lui Gellu Naum. Puținele sale poezii au fost tipărite în 2 ediții postume: "Poesii postume" (Editura Viața românească, București, 1921) și "Poezii" (Casa Școalelor, București, 1944, cu prefață de I. Petrovici). I. Petrovici afirmă în prefața la "Poezii" că versurile sale ar fi meritat mai multă atenție la apariție și că în ele se poate distinge un interesant panteism/animism (trăsătură comună cu mult mai nonconformista poezie a lui Gellu Naum, de care Petrovici nu spune însă nimic, deși la data apariției Gellu Naum publicase deja câteva cărți).
1 poezii, 0 proze
Alexandru Robot
Al. Robot sau Alexandru Robot (n. Alter Rotmann pe 15 ianuarie 1916, București - d. cca. 1941, probabil în apropiere de Odessa) a fost un poet român afirmat pe scena literară din Basarabia. Lirica sa împrumută elemente din simbolism, expresionism și ermetismul lui Ion Barbu. Singurele sale plachete de versuri, publicate la o vârstă fragedă, au stârnit câteva reacții oarecum simpatetice din partea criticilor, fiind introdus de G. Călinescu în Istoria sa a literaturii române... În ultimii ani, s-a reprofilat pe realismul socialist (având deja vederi de stânga). I-a influențat mai târziu pe neomoderniștii (de ex. Aureliu Busuioc) și postmoderniștii (de ex. Emilian Galaicu-Păun) basarabeni. Ediții publicate * Apocalips terestru, Editura Cronicarul, 1932, cu un portret al autorului de I. Anestin * Somnul singurătății, 1936 * Music-hall (roman) Manuscrise * Îmblânzitorul de cuvinte * Plecările și popasurile poetului * A înflorit Moldova Ediții postume * (ediție de Simion Cibotaru din anii...
5 poezii, 0 proze
Eugen Jebeleanu
Eugen Jebeleanu (n. 24 aprilie 1911, Câmpina - d. 21 august 1991, București), academician, poet, publicist și traducător român. A absolvit liceul la Brașov și Facultatea de Drept la București. A debutat în 1927 cu poezii la revista "Viața literară", condusă de I. Valerian. În anii '30, a lucrat ca jurnalist în presa bucureșteană de stânga. Poet ermetic în perioada interbelică, realist socialist în perioada proletcultistă. Voce profund originală în literatura română, devine cunoscut pe plan internațional odată cu aparitia volumului "Surâsul Hiroshimei", poem tradus în numeroase limbi, recitat ori cântat și acum în amfiteatrele din America Latină și Europa. Laureat al premiului de poezie "Etna Taormina" din Italia (1971) și al premiului Herder din Austria (1973). Membru corespondent al Academiei Române în 1955, membru titular din 1974. Poemele sale continuă să fie traduse și publicate, mai ales în SUA și America Latină. Eugen Jebeleanu a fost și un pescar amator pasionat. Volume de...
29 poezii, 0 proze
Constantin Argintaru
Constantin Argintaru (n. 14 august 1894, Plenița, Dolj - d. 23 mai 1936, Cluj) a fost un poet român. Face clasele primare în comuna natală; Școala Normală la Craiova. Participă ca ofițer la primul război mondial, rămănând invalid în urma luptelor de la Mărășești. Cavaler al ordinului militar Mihai Viteazu. Debutează editorial în 1926, cu broșura "Monumentul durerii". Director al revistei "Hyperion" (1932-1935) și al editurii cu același nume din Cluj. A mai colaborat la Abecedar, Luceafărul literar și critic, etc. Lirica sa are elemente de tradiționalism, postsimbolism și expresionism. Este menționat în "Istoria literaturii române..." a lui G. Călinescu la capitolul poeților dialectali (alături de I.O. Suceveanu și V. Copilu-Cheatră). Opere * Monumentul durerii, 1926 * Agonia soarelui, 1930 (care a mai fost reeditată de două ori în timpul vieții) * Vin țiganii, 1934 * Viața pietrelor, Editura Hyperion, Cluj, 1935 * Setea norilor, 1935
1 poezii, 0 proze
Dumitru Theodor Neculuță
Dumitru Theodor Neculuță (n. 20 septembrie 1859, Târgu Frumos - d. 17 octombrie 1904, București) a fost un poet, ales membru post-mortem al Academiei Române. Primul poet muncitor din literatura noastră s-a născut în anul 1859, în Tîrgu Frumos, regiunea Iași. Fiu de țăran sărac, Neculuță a avut o copilărie grea și a plecat de acasă la vârsta de zece ani, pentru a-și câștiga existența. Pasionat de învățătură și muzică, n-a avut însă posibilitatea să urmeze cursurile liceale, așa încât a învățat singur, stăruitor și cu multe sacrificii, făcând și meseria de cizmar. A locuit la Iași, apoi la București, unde într-o odăiță de pe șoseaua Ștefan cel Mare, după ce isprăvea lucrul, citea și scria până noaptea târziu, însușindu-și o cultură literară temeinică. A debutat în poezie în 1894, colaborând la ziarele Icoana vremii, Adevărul ilustrat (1895), Lumea nouă literară și științifică (1894-1896). El însuși muncitor exploatat, după odioasa trădare a „generoșilor” (1899), ia parte alături de I....
1 poezii, 0 proze
de-i neagră acum...
de Vasile Muresan
de-i neagră acum... de-i neagră acum la guler cămașa vieții mele aștept să vină moartea ca să mi-o înălbească pe frânghia uitării să-mi fluture sub stele cei ce nu m-au iubit să nu mă mai iubească...
Tragedia Apollon_Actul 5_Scena 2
de Stelian STANCU
- continuare - ACTUL 5 Decăderea Troiei, atât fizic cât și spiritual. Cassandra refuză a accepta ajutorul lui Apollon, alegând eșafodul. Aceasta va duce la despărțirea lui Apollon de Alcor....
Sciții
de Alexandr Blok
Poem Panmongolism! Deșii sălbatic nume Aurul mi-i de dânsul mângâiat. Vladimir Soloviov Sunteți destui. Noi - nesfârșit puhoi. Cercați: ne-om măsura cu vrăjmășie! Asiați suntem, cu sânge scit în noi,...
ai noștri...
de Dumitru Sava
ciopor la hanul cu noroc unde se dă cu-n cent paharul din țară a sosit cobzarul și-hangița-i păcătoasă foc de-ți vine poftă de-o guriță e om de treabă cârciumarul îi faci cu ochiu iasă banul și ești...
Veneri Dies
de Paul Malescu
Parcă tăcerea era mai dureroasă. Și ochii... Și rânjetul... Rânjetul lui de dispreț și compasiune, de milă și ură și de promisiuni era singura sursă de lumină în abisul acelei nopți. Aceea era torța...
