" cerul deasupra orașului " – 20094 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
MTmircea teculescu
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala București - Poezie. Cărţi publicate: 2003, Exerciţii de tăcere - poezie; 2008, Porţi în depărtare - proză scurtă (haibun); 2016, Venus de februarie - poezie; 2017, Fiecare vede altceva - poezie; 2020, Umbrele copacilor tăiaţi - poezie; 2022, Jocul și Moartea - poezie; 2023, Fapte diverse - poezie; 2024, Costumul gol al astronautului - poezie; 2025, Drum fara sfarsit (tanka, solo tanrenga, haiku); Antologii de poezie (cele mai importante): 2021, ,,Le blues roumain - volumul 2’’ - Franţa; 2022, Antologia Filialei București-Poezie a Uniunii Scriitorilor din România: "Orașul. Amintire și uitare’’; 2023, Antologia Filialei București-Poezie a Uniunii Scriitorilor din România: "Deasupra orașului este cerul’’; 2024, Antologia Filialei București-Poezie a Uniunii Scriitorilor din România: "Orașul între sunet și tăcere’’; 2024, ,,Rumänische Lirikanthologie Band VII: Von den Anfägen bis heute VII’’; un grupaj din poeziile sale au apărut în...
63 poezii, 0 proze
NMNistor Mircea-Iulian
M-au adunat de prin toată România și m-au aruncat lângă mare. Mi-au lăsat rădăcini în munți și în cerul de deasupra mea. Eu ce să le dau la schimb?
134 poezii, 0 proze
Bodrug Nicolae
Inger As vrea sa fiu un inger in cerul senin Decit sa fiu om pe pamintul plin de pelin, Sa fiu un pazitor al unui muritor Sa-i dau idei deasupra capului lui, sa zbor... As vrea sa dispar in al singuratatii abis, Iar toata lumea din jur sa-mi fie un vis...
3 poezii, 0 proze
Florica Rus
|Florica Rus 13 clasa a7-a AS VREA... As vrea... Sa pot zbura Pe cerul intunecat Sa patrund intr-un loc de neuitat. Sa patrund intr-un vis de aur Strabatut de izvorul fericirii Tesut de pliul nemuririi. Deasupra lui sa reflecteze Mirajuri feerice sa nu-nceteze. O lumina rupta din stele Sa se scalde in izvorul fericirii mele. Sclipiri de soare In flori ilustre, Sa-mi umple inima de fericire Si-un luceafar intre stele Sa se scalde in izvorul fericiri
38 poezii, 0 proze
VCVincenzo Cardarelli
Vincenzo Cardarelli (pe numele adevărat Nazareno Cardarelli) (n. 1 mai 1887 - d. 18 iunie 1959) a fost un poet și jurnalist italian. Lirica sa are un caracter autobiografic. A evocat peisajul italian în diferite anotimpuri, prin versuri de o muzicalitate deosebită. Pentru activitatea sa, a primit Ordinul Italian de Merit ("Ordine al merito della Repubblica Italiana"). Opera1916: Prologuri ("Prologhi"); 1925: Istorii și amintiri ("Favole e memorie"); 1929: Soarele la zenit ("Il sole a picco"); 1934: Zile pline ("Giorni in piena"); 1935: Pământ natal ("Terra genitrice"); 1936: Poezii ("Poesie"); 1939: Cerul desupra orașelor ("Il cielo sulle città"); 1946: Poezii noi ("Poesie nuove") 1948: Vila Tarantola ("Vila Tarantola"), pentru care a primit Premiul Strega 1962: Opere complete ("Opere complete"). Cardarelli a fost unul din întemeietorii revistei și grupării literare La Ronda, prin care a pledat pentru întoarcerea la clasicism și a impus ca model lirica lui Leopardi.
3 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
TBTatiana Bîrsa
BIOGRAFIE Cerul ma sculptase din țărână dăruindu-mi existența Și transpunând-o pe pământ și-a lăsat în ea prezența. Născută printre "ei", știu bine...mi-e sufletul în căutare... Mereu între azi și mâine, sunt vise, așteptări și contemplare. Cu trupul printre oameni, cu gândul rar pe-aici... Eu am schițat istorii, am strâns fragmente mici... Și am pictat tablouri, și am trăit printre eroi, Inventând o altă gamă...de iubiri, trăiri ,culori. De-am învăat să pot să cred în adevăr și bine E pentru că privind la cer am căutat cerul în mine Și dacă azi mai pot distinge pământul de ceresc E pentru că încă învăț: să pot, să lupt și să trăiesc! (Tatiana Bîrsa)
4 poezii, 0 proze
PJPetru jipa
Am văzut cerul prin lentila unei iubiri și am văzut soarele. Am văzut cerul prin lentila tristeții și am văzut norii. Am văzut cerul prin lentila ochilor tăi și am descoperit fericirea. Iar acum privesc , la cerul ochilor tăi pentru a descoperi viața .
111 poezii, 0 proze
Adrian Ovidiu IACOB
As vrea sa pot atinge Cerul cu varful degetelor ... As vrea sa pot iubi cum nu a mai facut-o nimeni pana acum ... As vrea sa pot contempla orice este magic in aceasta lume ... As vrea sa pot trai acum 2 secole in eterna Venetie ... As vrea sa traiesc etern clipa atunci cand imi percep Sufletul etern ... As vrea sa devin chiar Dumnezeu ...
1 poezii, 0 proze
Neagu Isabela Bianca
M-am nascut intr-o zi in care soarele scalda cerul,si iarna incepea sa-si adune prietenii,si sarbatorile si pleca pe alte meleaguri.Mi-am propus sa fiu in aceasta viata un inger...acum sunt inger pentru toti cei ce imi simt prezenta necesara...Locuiesc in toate zarile,si calatoresc in toate gandurile,eu cred ca nu trebuia sa spun prea multe despre mine...
10 poezii, 0 proze
cerul deasupra orașului
de Ligia Pârvulescu
Simțeam ceva. Zilele deveniseră orbitoare. Totul se multiplica în clădirile de sticlă și în gheața care acoperea orașul cu o încăpățânare parcă nesfârșită. Am ajuns în stația de urcare fără să știu...
Podișul
de Yasushi Inoue
La ora două din noapte, în încăperea subterană ce adăpostește redacția unui ziar din Osaka, oraș aflat sub alarmă aeriană, într-o clipă leneșă, de extremă plictiseală, pe când așteptam apariția...
Închiriez titlu pentru poem
de Adriana Marilena Stroilescu
trei pene de hulub apoi seara ca o foaie velină pe calea ferată o toamnă de cobalt și o drezină noi răsuceam cerul funigel răzvrătit pe arătătoare purtând încă blajine mirosuri de vin și scorțișoare...
Sub cerul spart
de ovidiu cristian dinica
Tunetele răsunau asurzitor, ca niște pături imense scuturate de mâini nevăzute deasupra orașului. Cerul amenința cu ploaie și grindină, iar orizontul întunecat părea să apese peste grijile oamenilor...
cerul mirosea a vopsea albastra
de i c
Cerul mirosea a vopsea albastră……… privirea era îndreptată undeva departe, spre infinit, unde azurul cerului intercalează domol cu linia orizontului, acolo probabil era ceva tainic, nedelimitat încă,...
Arcuș
de ovidiu cristian dinica
răbdătoare păsările se adună deasupra orașului să învingă tristețea risipind aripi întinse pe cerul de primăvară unde stolul lor ordonat în zbor îmbrățișează timpul pădurii vibrând ca un arcuș
Printre alte poezii
de Ana Drobot
Deasupra orașului se intensifica galopul Se destrămau norii sub gândurile noastre Privirea florilor nu ne mai urmărea de prin grădini Ferestrele lăsau să între înăuntru cerul cu stele încă nevăzute...
Ștrandul cu apă sărată
de ovidiu cristian dinica
în strana norilor cuvintele nu mai ajung se opresc deasupra orașului alungate de iluzii, în ornicele de nisip se frământă visele ca pe un aluat, pe plaje, trupuri însemnate cu cristale de sare își...
Pe marginea cerului
de dorinMOLDOVEANU
Încă nu pot uita ziua în care cerul a privit înspre ecuator și a vorbit cu voce de noapte. Era un fel de sărbătoare sunt sigur de asta Pe marginea blocului păsările se aplecau amenințător pe deasupra...
nonculori
de Laurențiu Belizan
te visez așa cum un soldat adormit în tranșee sub ploaia de gloanțe vede cerul deasupra casei lui aici țărâna ține de cald ghirlandele sunt de sârmă ghimpată oamenii înjunghie orele în jurul meu...