Căutare

„de o vreme înotai într-un zid. azi ai găsit ieșirea, pe partea cealaltă. eram cu tine când mi-a venit în cap asta: Te iubesc, moarte. Eu tot la tine mă întorc. Viața e doar o simplă aventură. Te iubesc, viață. Eu doar cu tine vreau să fiu. Moartea e doar o căsnicie aranjată. ai râs, tu ai fi inversat strofele. fie, le inversez, întoarce tu zidul”. (Mugur Grosu) A murit George, cu îngerii lui cu aripi de lame de ras care fumează pe la spatele lui Dumnezeu și îi aprind lumânări în față. A murit George, cu copil cu ochi bătrâni, care a privit prea mult în interiorul lumii și a scos de acolo urâtele și frumoasele, fără să aleagă. A murit George, petrecut de necredința prietenilor în dispariția sa... în Săptămâna luminată... „Acum aproape patru ani făceam cunoștință cu George Vasilievici. A trebuit să-mi spună atunci cea mai cruntă veste. Că a murit tata... Nu am putut atunci ajunge acasă și am făcut stenciluri cu Tatăl Nostru în neștire, supravegheat de George, Mugur, Miki, Alina......

0 poezii, 0 proze

Berceanu Gabriel-Codrut

Copil mare, batran reumatic cu tichie de neintzarcat, doi ochi - unul deprins cu strada, altul cu poezia piele bine harshita in batalii de doi lei Nascut la Dunare, umblat mult, mereu plecat si de foarte putine ori intors de-a binelea. Castigat premii literare, publicat, scris, nescris, scris, nescris, scris... Am un prieten pe care il cheama Cezar si care s-a batut vitejeste cu militzia bulgara 23 de ani din care imi amintesc 20 2 tentative dintre care una nu mi-a reusit casa pe pamant un frate si multe idei Umblu cu un vagon de sticle goale in spate Si va urlu pe la porti: M-am apucat iar de scris....

23 poezii, 0 proze

Dimitrie Karnabatt

"Copil al Dunării", născut la Giurgiu, în 26 octombrie 1877, oraș care-i lasă puternice amintiri exotice și impulsuri de evaziune maritimă. Apropiat și apreciat în cercul "Literatorului" lui Al. Macedonski, care-l și "consacră", elogiindu-l în presă. Va desfășura o activitate publicistică intensă și de bună calitate, apreciată de confrați și public, sub semnătura D. Karr (pseudonime: Diodor, Censor, Pierrot). Căsătorit cu Lucrezzia Karnabatt (Karr.), scriitoare și ziaristă. Adept declarat al simbolismului (Misticism și simbolism, în Renașterea, nr. 120, 26 oct. 1918): " Azi chiar nu se mai vorbește în batjocură, ca înainte, de simbolism, de Macedonski, de Petică și chiar de Săvescu, care, deși nu a fost simbolist, a plutit în atmosfera noastră sufletească" (M. Cruceanu, Convorbiri cu D. Karnabatt, în Rampa, I, 90, 8 februarie 1912). La bătrânețe va evoca, în "Boema de altădată" (Buc., Vremea, 1944), mediile literare și publicistice ale epocii sale, pe care le-a cunoscut bine. Tot...

5 poezii, 0 proze

Traian Dorz

Literatura sensibilitatii religioase românesti a avut în poetul Traian Dorz una din vocile sale de o expresie cu totul aparte, am putea spune unica, prin profunzimea trairii religioase. Poetul a vazut lumina zilei în noaptea de Craciun a anului 1914, în catunul Râturi (azi Livada Beiusului) din comuna Mizies, judetul Bihor, în apropiere de Beius. Parintii sai, Constantin si Maria, erau buni gospodari si crestini respectati în sat pentru cinstea si vrednicia lor. Era unicul copil la parinti si, bineînteles, acestia voiau sa-l vada ajungând un bun gospodar la casa lui si un sprijin de nadejde la batrânete. Baiatul însa se simtea nascut pentru altceva, mai bun. Iubea cartea, citise tot ce era de citit în micuta biblioteca a scolii primare si în aceea a bunului sau învatator, Savu Halbac. Dar, tocmai acum, la terminarea celor sapte clase, a intervenit ceva, un eveniment-cheie, în viata copilului Traian Dorz, care i-a schimbat traiectoria existentei sale. La examenul de încheiere a celor...

45 poezii, 0 proze

Aida Boldeanu

Născută într-o banală, caldă zi de 23 iulie, când bătrânul pământ avea miliarde de ani, iar noul calendar număra 1985, când se mai adăuga incă o zi la existența tuturor, eu o începeam pe a mea! Am primit rolul principal în toate cele 22 de reprezentații ale vieții. Am avut toate momentele ce alcătuiesc garanția veșniciei fericite, diluată la infinit, nezdruncinată de acțiuni sau simțiri omenești. Iubesc tot ce e frumos, orice artă în care se pune suflet, îmi place să scriu. Nu o să renunț niciodată la asta! Prin scris, mă pot considera un om cu puteri supranaturale. Pot transforma sentimentele în ceva real, palpabil, vizibil. E minunat… Urăsc răutatea și nedreptatea. Aș vrea să aud tăcerea muților, muzica surzilor, aș vrea să pot șterge lacrimile din suflete de copil abandonate, pătrunde chemarea înțelepților. Voi rămâne spirit rătăcitor, gură mută, privire uitată în colțul unor ochi triști, pierduți printre imagini groaznice cu mine vie și clară; braț de gheață, urmă de pas, de un...

12 poezii, 0 proze

sadac fatma

Nascuta in comuna Baneasa intr-o familie da tarani cu cinci copii dintre care ea fiind cea mai mare, absolvit scoala primara si gimnaziala din satul Faurei si liceul Mircea cel Batran din Constanta. A debutat la varsta de 15 ani cu poezia " Stele ", la rubrica curierul literar din " Dobrogea noua ". A mai scris poezii in diferite publicatii ca: "Tomis", "Flacara", "Luceafarul"; "Hakses", "Karadeniz","Renkler", "Aykirisanat", "Kibatek Bulteni". In anul 1988 a debutat cu primul volum de poezii intitulat "Cantec pentru surasul papadiei" editura Litera-Bucuresti, care a fost comentat de prof. George Mirea in emisiunea "Viata cartilor" Radio-Bucuresti. Urmatorul volum de poezii a fost scris in limba turca intitulat "Oyun isigi altinda" editura Kanyilmaz- Izmir. Iubirea pentru cei mici a apropiat-o de universul acestora si astfel a scris in anul 2006 cartea de basme in limba turca intitulata "Yol" editura Etki- Izmir. A publicat in anul 2007 o traducere din limba turca in limba romana a...

2 poezii, 0 proze

cata nisto

nascut : 18.09.1966 studii : academia de marina "mircea cel batran" 1989 meseria: am navigat 5 ani pana in 1994 prezent: 1 nevasta, 2 copii , 3 firme .

6 poezii, 0 proze

Carmen Sylva (Principesa Elisabeta)

Principesa Elisabeta s-a nascut la 17/29 decembrie 1843 in castelul parintilor sai din Monrepos de linga Rin, unde primeste o instructie pe masura rangului priciar, cu profesori renumiti in epoca si in tinutul sau. Cunoaste la perfectie limbile franceza, engleza, italiana, suedeza si bineinteles, romana. La 3/15 noiembrie 1869 se casatoreste cu domnitorul Romaniei, Carol I. Singurul copil din aceasta casatorie, Maria, moare la varsta de numei trei ani si jumatate. Durerea imensa, produsa de moartea fiicei sale este convertita intr-o pilduitoare activitate pe tarim umanitar si cultural. Isi consacra intreaga activitate unor opere de caritate, fondind societati de caritate:\"Painea zilnica\", azilul de orfane\"Elena Doamna\", societatile \"Furnica\"(pentru incurajarea si dezvoltarea industriilor casnice),\"Tesatoarea\", azilul de batrini \"Elisabeta\",\"Vatra Luminoasa\"(pentru adapostirea si ingrijirea orbilor),societatea\"Munca\"(pentru a da femeilor sarace lucru de mina productiv).In...

0 poezii, 0 proze

George Coșbuc

George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani. Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea...

102 poezii, 0 proze

Copil bătrân

de Georgiana Duțǎ

Copil bătrân, în lumea-mi mult prea strâmtă, Proporțional cu o iluzie prea mare, Eu trec, din veci, prin viața asta, mută, Cu graiul meu, cel fără de strigare. Aștept sfârșitul de la începutul...

„Suveranismul” – durerea unui copil bătrân de 2000 de ani

de Dan Cârlea

În cele ce urmează vom încerca să creionăm câteva linii principale din motivațiile și sensurile așa numitului „curent suveranist”, din prisma psihanalizei, fără a aduce, prin aceasta, acuze, critici,...

EseuAtelier

Copilul bătrân

de Andrei Odihna

Degeaba fugi și te ascunzi, Între pereții catacombici, Transpirați de-atâta fum, Copil bătrân, cu ochii antagonici. Nu faci decât să mai amâni, Momentul dur ce te-ngrozește, Urli tăcut același vers,...

Eu eram copil de fum.

de Paul Gorban

Măicuță mamă, iar mi-am cumpărat pastramă Și bilete de tramvai, măicuță mamă, Ce mai stai Pe cruci ce își adorm copiii Ghemuiți de iubiri de flori, Ghemuiți de mii de ori. Măicuță mamă, lumea-și râde...

DOAR EU

de Ion Moraru

DOAR EU N-a mai rămas din vechiul eu decât un biet copil bătrân și trist o prăfuită piesă de muzeu, o rană mută, un suflet autist… Visat-am să plutesc la înălțimi senine să uit de dor, de lacrimi, de...

Apăsătoare deziluzii

de Silvian Costin

Umblând cu gândul despletit citesc în valuri Pasul oftează șterse urme pe nisip Copil bătrân călătorind fără de maluri Întreabă marea cât de-adânc s-a rătăcit Vântul ascultă clătinându-se agale...

Când?

de Morar Nucu

Înainte eram mai brut Acum sunt mai puțin Dar mai șlefuit Și mai puțin copil Mai mult bătrân Nu cât ar trebui Așa, cu măsură Mai degrabă un copil bătrân Nepotrivit Bătut de ploi și ninsori Degeaba...