"„se-aude marea!”" – 21361 rezultate
0.01 secundeMeilisearchoprea carmen
ma dilat ma contract rad cu toti dinti si buzele se transforma in uragane sub umbra felinarelor. ma ascund de mine prin mine ciudata fire fabuleaza pe goliciunea treptelor in spirala.tot ce se intampla in varful picioarelor ma infioara.ma disec si autopsia ce m a ciopartit in romburi curbate in linia stramba dar atat de dreapta a orizontului ce mi rade in fata ziua si noaptea intreaga , autopsia s-a contaminat cu depresia fetei defecte.sunt frumoasa sau urata trista sau destrabalata nimic sau toate la un loc ,strabat valurile ce sunt strajuite de plusuri , pulsari maniace sau minusuri chinuitoare , dibace si ingrozitor de nevrozate , valurile peste sau sub normal ma traverseaza precum mersul trenurilor personale rapide accelerate la suprafata caci in adancimea haotica devin toate impersonale.se vede se aude se spune dar nu se stie cu siguranta...
1 poezii, 0 proze
Răzvan Țupa
lent de fapt da dimineața grunjoasă împrumută căldura aceea umană variată din pulsul discret al gâtului în fiecare îndoire a brațelor a picioarelor un snop de fire termice diferite între ele fac da un păr perfect respirabil umbli puțin cu tălpile goale pe un covor erotic unde nu se mai aude decât foarte încet da
0 poezii, 0 proze
Pierre Reverdy
Pierre Reverdy, né à Narbonne, (Aude) le 11 septembre 1889 et mort à l'Abbaye de Solesmes le 17 juin 1960, était un poète français associé au cubisme et aux débuts du surréalisme. Déclaré « né de père et de mère inconnus » à l'état-civil de Narbonne, Pierre Reverdy dut attendre sa vingt-deuxième année pour être reconnu par sa mère. L'année de sa naissance, sa mère était mariée mais son époux vivait en Argentine. Ce n'est qu'en 1897, qu'elle put se remarier avec le père de Reverdy, viticulteur dans la Montagne noire. Pierre Reverdy venait d'une famille de sculpteurs, de tailleurs de pierre d'église. Toute sa vie en sera marquée par un sentiment de religiosité profonde que l'on retrouve dans sa poésie. Il poursuivit ses études à Toulouse et à Narbonne. Il arrive à Paris en octobre 1910. À Montmartre, au célèbre Bateau-Lavoir, il rencontre ses premiers amis : Guillaume Apollinaire, Max Jacob, Louis Aragon, André Breton, Philippe Soupault et Tristan Tzara. Pendant seize ans il vit pour...
4 poezii, 0 proze
Alexei Mateevici
Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari - d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia, actualmente Republica Moldova. 1888 – La 16 martie (stil vechi) se naște la Cainari, fostul județ Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin părțile Sorocii, căsătorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căușani. 1893 – Părinții se mută cu traiul în satul Zaim. Aici micul Alexei învață la școala primară și se familiarizează cu frumoasele povești și balade, pe care le aude de la părinții săi, precum și de la țăranii de prin partea locului. 1897 – Este înscris de părinți la școala teologică din Chișinău, pe care o termină (conform adeverinței de absolvire) în 1902, “cu privilegii”( cum laude). 1902-1910 – Își urmează studiile la seminarul teologic. Face cunoștință și se împrietenește cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală (1880- 1940), care studia și el la seminar în...
34 poezii, 0 proze
Alin Farcas
Autorul își face apariția - miraculos, ar spune unii - în toamna anului 1979, în Mediaș și descoperă cu stupoare că are doi părinți. Trece cu greu peste asta și crește în legea firii și-n spirit ardelenesc. Duce o viață lipsită de griji, dar nelipsită de sare, zahăr și grăsimi, până-ntr-a 19-a primăvară. O dată mustăcioara crescută bine, ambiția îl macină și-l mână spre mai bine. Se decide să-și ia destinu` la pumni. Cu liceul terminat, discotecile din zonă-i călcate în picioare și fetele consumate cu tot cu cotor, se hotărăște să vină în capitală. În Micul Paris, încearcă Dâmbovița cu degetul, se arde și suflă mai apoi și-n iaurt, își pierde câțiva dinți într-o încăierare incorectă (1 vs 5), ceea ce nu vă dorește și dumneavoastră, face o facultate... ca să nu zică precum că n-a făcut-o și p-asta, are parte de viață de noapte din belșug, muncește pe unde apucă, demolează patroni, iubește femei, se îndrăgostește și, odată cu trecerea timpului, începe să-l piardă pe ardeleanul din el....
43 poezii, 0 proze
Gaston Bachelard
Né à Bar-sur-Aube le 27 juin 1884, il commence par être employé des postes et finit comme professeur de philosophie à la Sorbonne après avoir enseigné la physique et la chimie au lycée. Directeur de l’Institut d’Histoire des Sciences, il est élu à l’Académie des sciences morales et politiques en 1955. Á une époque de grandes révolutions scientifiques, Gaston Bachelard s’est efforcé de faire la part de l'imagination dans la théorie scientifique et, inversement, de proposer une science objective de l'imagination poétique. Dans son premier livre, Essais sur les connaissances approchées (1928), il soutient que la connaissance scientifique est une suite d'approximations : « Scientifiquement, on pense le vrai comme rectification historique d'une longue erreur, on pense l'expérience comme rectification de l'illusion commune et première. » L'intuition de l'instant (1932) et de La dialectique de la durée (1936) se présentent comme des attaques contre Bergson, ou plus exactement contre la...
1 poezii, 0 proze
nicu brezoianu
destin rătăcitor printre străini suspină locul în țintirim veghează crucea creștinească ca ieri își arde soarele în vârful doabrei focul sunt clipa care curge în cel ce-o să se nască e-mail;pnice13@yahoo.com
126 poezii, 0 proze
crisan gabriela
REZUMAT MESCHIN Rezumatul meu Privind in depàrtare /cum candida ninsoare , Se-asterne peste noi /purtìndu-ma ‘napoi, In timp...si ma-nspàimìnta ,/Tacerea ce se-‘mplìntà, Atunci ìn viata mea… Vad zari de catifea, /Si gìnduri sìngeroase, Cu degete paroase,/Pocnindu-mi ochii grei…/de lacrimi si tristete, si zìmbete razlete… _Reci mìmgìieri materne,/_Zàpada ce se-asterne,/ Si ploi ce o topesc… Barbati ce nu-i iubesc; Poi prietene perfide/ce linistea-mi ucide, si case de straini_ecouri de haini… Ce-aluneca pe-o scarà,/cu trepte ce-ntr-o doara / ma chinui sa le spal.. Si-apoi un tainic val,/de flori mirositoare Si dulci si tematoare;_Gradina ce-o iubeam_ Iar marul de la geam,,/cu crengile-agitate, de merele stricate/ce cad cu zgomot greu. Iar dupa, _ tatàl meu/ cu vocea lui blajina, si inima meschina…/strivindu-ne auzul… Vad parca troleibuzul/ ce trece iar si iara; Si-‘nfecta mea càmarà… Imi pare ca aud / Latrìnd cu glasul surd,/un cìine din gradina; O ploaie ce suspina/ìncet ìn viata mea...
10 poezii, 0 proze
Mărușteri Marius
M-am născut (pe bune !) într-o gară - de unde probabil și constantul meu "dor de ducă"...la poalele Apusenilor, unde - vorba Valeriei Tamaș - " se nasc și munții și probabil din aceeași piatră". Vreo 30 de ani de școală, ani în care am învățat unde să caut când nu știu ceva, unde să "depozitez" când am găsit ce căutam, respectiv unde să nu mai caut ceva ce nu o să găsesc niciodată... Devorator de poezie și literatură SF (uneori cele două genuri literare chiar au ceva în comun) :). Poet preferat: Vasile Voiculescu Ce cred despre "Ars poetica"? Am avut ocazia să îl aud pe marele Ștefan Augustin Doinaș, înainte de 1989, luând-o peste picior pe cea mai nesuferită (a se citi comunistă) profesoară de limba română din orașul unde făceam liceul - în cadrul unui cenaclu literar - cu privire la o recenzie făcută de aceasta "Mistrețului cu colți de argint". Citez aproximativ: "Doamnă (nu tovarășă - sic!), vă asigur că nu m-am gândit la nimic din ce ați spus când am scris această poezie !!!"
29 poezii, 0 proze
Adina KENEREȘ
Căsătorită cu Petru Romoșan. După instaurarea regimului comunist, bunicii din partea tatălui sînt desproprietăriți și obligați să trăiască într-un sat din Bărăgan, cu domiciliu forțat. Ambii părinți (Ion Macsimilian, economist, și Elisabeta, născută Pop, funcționară) au de suferit. Absolventă a Liceului \"I.L. Caragiale\" din București (1976). Absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine (secția engl.-hindi) a Universității din București (1980). Prof. de limba engleyă la Ploiești (1980-1982), red. (1983-1984) și bibliotecar (1985-1987) la Uniunea Artiștilor Plastici din București. În 1987 pleacă în Franța și se stabilește la Paris, unde lucrează ca asistent la o galerie de artă și (din 1989) ca red. și colab. la la Ed. Belin Larousse, Flammarion, Hachette, Fontaine, etc. În 1989 obține Diploma de Studii Aprofundate la Universitatea Paris VII, secția \"Semiologie du texte et de l\'image\". Tot aici se înscrie la doctorat în specialitatea engleză. Debut cu proză în revista...
0 poezii, 0 proze
„se-aude marea!”
de Daniela Luminita Teleoaca
dar apele nu se jucaseră făptuiseră ceea ce știau ele mai bine experte în arta potopului înălbite gesturile mele întâlneau cuvinte cu eroziuni urmele ciocului pietrificat mă ghiceau încă vie bună de...
De ce se aude în scoică marea...
de Iulia Elize
Poate fi desigur șirul Zis de unii, Fibonacci Poate, melcul ține ”mirul” Dar nu îl găsesc (macacii). Completare: Poate un coleg de site C-are poate-un plus de byte Scoica are sunete Marea are...
Orașului - în porturi descălțat
de Ionut Madalin Dumitrache
Se-aude marea ca un tren mărfar împins și tras de țărm și pescăruși. Te țin, iubito,-n brațe, ca pe-un far, trasând sub valuri șine de arcuș. Miroase-n sus a pâine de nisip din aburii ce-și plâng...
Romanță dusă...
de Daniela Slapciu
Se scaldă-n marea de azur găndurile mele mute...de mult pierdute... I Marea e gândul meu pierdut ce se izbește trist de stânci nepăsătoare; foșnește, face spume, mereu neliniștit mințindu-se pe sine...
dă-mi și mie o filocalie
de Leonard Ancuta
momentul ăsta e perfect se face liniște la tine în cap se aude marea am găsit 3849 de sinonime pentru tristețe la prima numărătoare prin bărbile cometelor nici măcar aparatul de ras nu se aude doar...
în zare
de Afrodita Popescu
lași să se scurgă apa de pe zidurile murdare nu mai pot fi spălate construcția casei începe odată cu fundația doi porumbei albi își iau zborul așa cum au venit în piața mare a sfatului poți odihni...
Cuvintele
de Vlad Comarnicul
Dar orice lucra Noaptea se surpa! să fie oare aceeași dimineață în care totul este o paragină pe cord deschis? le văd la locul lor geometrie identică, dar Doamne ce noapte ai vegheat să treacă peste...
Înțelepciunea
de Ștefănescu Romeo-Nicolae
Înțelepciunea Gândul nins așezat peste așteptarea timpului a primit lumina înțelepciunii descoperită în focul lămurit ale cuptoarelor de aur ce stau de veghe la poarta sufletului unde se aude marea...
poeme haiku
de ion untaru
apele s-au scurs pe rafturi, în loc de cărți, doar noroi uscat scăpat din lanț câinele fuge nebun - fluture-n zig-zag când n-am chef de scris în scoica de pe birou, se-aude marea plimbare pe dig...
wish and need list
de Leonard Ancuta
îmi doresc să respiri văpăi după ce buzele tale s-au frecat sacrosanct de tegumentele mele scrotale să fierbi cuvintele în aer cum fac eu cartofi prăjiți la 7 dimineața și vorbele asta bine făcute...
