"Ștefan Vodă" – 20267 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
IMIon Moscalu
S-a născut pe 19 iulie 1987 în R.Moldova,orașul Ștefan Vodă, în 2010 a absolvit Facultatea de Litere a Universitații de Stat din R.Moldova.Este îndrăgostit de cuvânt!
22 poezii, 0 proze
IBIurie Bojonca
Iurie Bojoncă Date biografice Născut la 28 august 1961 în satul Antonești – Stefan Vodă. Absolvă școala medie în 1978. Studiază la facultatea de Filologie a Universității pedagogice „Ion Crerangă” din Chișinău (1979-1983). Odată cu diploma de calificare primește în dar de le respectiva instituție și romanul „Tac zacalealasi stali” de N. Ostrovski. De o asemenea atenție s-a bucurat toată promoția acelui an. Prima piatră din cariera pedagogică o scoate la Tiraspol, unde lucrează două luni la scoala rusă de cultură generală nr.3 „A.P.Cehov”. Un fel de „călire a oțelului” a început odată cu predarea limbii „moldovenești” într-o școală rusă de elită în care elevii încă de pe atunci refuzau să ne învețe limba, spunând nonșalant: „Zacem nam ătot țaranschii iazâc?” Preferă să-și satisfacă serviciul militar în armata sovietică de cât să vadă armata a 14-ea în fiecate zi pe străzile Tiraspolului. Din 1985 e în căutare de muncă la Chișinău. Este educator în căminele muncitorești ale uzinei de...
22 poezii, 0 proze
AVAlexandru Vakulovski
Alexandru Vakulovski este un poet și prozator moldovean. S-a născut la 9 aprilie 1978 în Antonești/Suvorov (astăzi Ștefan Vodă) în fosta URSS (în Republica Moldova). Studii la Universitatea de Stat din Moldova (Chișinău), absolvent al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Facultatea de Litere. Redactor fondator al revistei web "Tiuk! (k-avem kef)", împreună cu fratele său Mihail Vakulovski, graficianul Dan Perjovschi și Viorel Ciama. Fondatorul cenaKLU-lui KLU. Traducător din literatura rusă. Publică eseuri, proza, poezie, teatru și critică literară in majoritatea revistelor culturale din România. Prezent in antologii din România, Republica Moldova și din străinătate. În martie 2009, Alexandru Vakulovski a primit interdicția de a intra în România pe o perioadă de 2 ani. Volume publicate Pizdeț (roman), 2002, debut - http://www.agonia.ro/index.php/prose/74540/index.html Oedip, regele mamei lui Freud (poezie), 2002 Ruperea (teatru), 2002 Letopizdeț. Cactuși albi pentru iubita mea (Ed....
2 poezii, 0 proze
VPVlad Pâslaru
VLAD PÂSLARU S-a născut la 24 ianuarie 1948, în s. Crocmaz, r-nul Ștefan Vodă, R.Moldova; prof. univ., dr., Institutul de științe ale Educației. Studii: școala medie de cultură generală din s. Tudora, r-nul Ștefan Vodă (1966) (medalie de aur), Facultatea de Litere a Universității Pedagogice I.Creangă (1971)(cu mențiune, șef de promoție), studii de doctorat la Institutul de Cercetări științifice în domeniul Educației Artistice al Academiei de științe Pedagogice a URSS (1983). Stagii de specializare în România, Olanda, Anglia, Danemarca. Profesor de limba și literatura română în satele Popeasca, Antonești, Tudora, Crocmaz, r-nul Ștefan Vodă (1966-1967, 1971-1975), prorector la Institutul Național al Instruirii Continue (1992-1993) și conferențiar la Universitatea Pedagogică Ion Creangă (1993-1995); ține cursuri ca profesor invitat la Institutul de Științe ale Educației, UPS I.Creangă, US Tiraspol, în cadrul unor proiecte la US Alecu Russo din Bălți, US B.P.Hașdeu din Cahul, la...
35 poezii, 0 proze
ȘBȘtefan Bănulescu
1926, 8 septembrie: În satul dunărean de cîmpie Făcăeni, județul Ialomița, s-a născut Ștefan Bănulescu, al optulea fiu dintre cei unsprezece ai plugarilor Ion și Elena Bănulescu. 1938 - 1945: Urmează și absolvă Liceul teoretic Știrbey-Vodă din Călărași, secția limba latină. 1948 - 1952: Urmează și absolvă Facultatea de Filologie din București, având ca profesori pe George Călinescu, Tudor Vianu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Alexandru Graur. 1949 - 1962: Intensă activitate publicistică: debutează în anul 1949, în revista Viața româneasca, cu un eseu despre nuvelistica lui Gogol. Colaborează la revistele Contemporanul, Gazeta literară, Tribuna, Steaua, cu o serie de eseuri, dominante fiind cele cu caracter literar-cultural (în unele dintre ele inserează câteva dintre Cântecele de câmpie); semnează eseuri despre locurile de origine ale scriitorilor clasici Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Liviu Rebreanu; dintre acestea unele sunt incluse în volumul Scrisori din...
18 poezii, 0 proze
adnana gafenco arsenie
absolventa a colegiului national Roman-Voda, Roman, studenta a facultatii de litere Stefan cel Mare, Suceava, anul IV,note excelente,laureata a concursului de poezie Vara visurilor mele organizat de revista Amurg sentimental, Bucuresti, editia I, 2002..., casatorita, cu visuri, ambitii si sperante...nimic mai mult, nimic nou, totusi doar ale mele...
4 poezii, 0 proze
ZRZilot Românul
Zilot Românul (pseudonimul lui Ștefan Ioan Fănuță) (n. ~ 27 decembrie 1787, București - d. 12 noiembrie 1853, București) a fost un jurist, poet și cronicar român. A scris istorii în versuri și în proză ale Țării Românești din timpul lui Constantin Hangerli (1796) până la Răscoala lui Tudor din 1821. Prima parte, intitulată „Domnia lui Constandin vodă Hangerliul” a terminat-o în 1800, la o „copilărească vârstă”. Alte lucrări mai de seamă ale sale au fost o cronică în versuri despre „Anul 1848” și un poem alegoric numit „Dăslușire”. Crezul său ca istoric și l-a exprimat într-o poezie celebră, intitulată chiar „Definiția istoricului”: „ Istoric sunt, n-am frate, N-am rudă, n-am vecin: Stăpân am p-adevărul, Lui cată să mă-nchin! ” Cronicile sale au fost publicate întâi de B. P. Hasdeu (1884), apoi de Gr. Tocilescu (1885 - 1891) și de G. T. Kirileanu (1942). O ediție mai recentă a apărut în 1996 cu studiu introductiv, note, comentarii și indici de Marcel Dumitru Ciucă, cel căruia îi revine...
1 poezii, 0 proze
BDBarbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
Stefan Augustin Doinas
exista deja în baza voastra de date, dar nu apare pe lista
0 poezii, 0 proze
LȘLivia Ștefan
Important!!!! Poemonebunia, intrați de votați aici: http://poemonebunia.blogspot.com/ liviaego@yahoo.com
6 poezii, 0 proze
Ștefan Vodă
de Mihai Cucereavii
Românii din toată lumea l-au desemnat pe voievodul Þării Moldovei, Ștefan Vodă, drept cel mai mare român al tuturor timpurilor. TVR-1 2006-10-21 * * * Cel mai vrednic Domn, iubit român, Este Ștefan...
Ștefan Vodă și codrul
de Vasile Alecsandri
Ștefan-Vodă rătăcit Intră-n codrul înfrunzit. Codru-i zice: \"Domn viteaz! Ce-ți curg lacrimi pe obraz?\" \"Ah! îmi plâng ostașii mei Morți, luptând ca niște zmei! Codrul zice: \"Dragul meu,...
Ștefan Vodă al Moldovei
de florin iordache
ȘTEFAN VODA AL MOLDOVEI Ștefan Vodă al Moldovei n-a murit, mai candidează LA “10 pentru România” inventați de Nea Sfârlează, Cel ce la Rivoluțiune a scuipat ca neamul prost și l-a pălmuit pe Nicu...
Portretul lui Stefan-Voda
de Grigore Ureche
Fost-au acestu Ștefan vodă om nu mare de statu, mânios și de grabu vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospéțe omorâea fără județu. Amintrilea era om întreg la fire, neleneșu, și lucrul său...
Odă lui Ștefan Vodă
de gina-elena afrasinei
Blond și chipeș la putere, spintecă văzduhul cu secerea de aur. Ciocanul muncitorului tace când secerea e la putere. Uzinele s-au închis pentru că el vine cu miros de iarbă răsturnată la pământ....
placheta "google translate: ștefan vodă" s-a ales cu o recenzie semnată de Ioana Dunea
de hose pablo
am speranța că mai sunt oameni curioși: am scos o plachetă de versuri le editura "Tracus Arte", la finele lui 2012. se numește ea "google translate: ștefan vodă". un text sau două au apărut la un...
Tragedie la Ștefan Vodă: L-a părăsit nevasta pe Nelu Cartof!
de marin badea
Nelu Cartof, cum este știut în satul Ștefan Vodă, are inima frântă. De câteva săptămâni, nu se mai oprește din oftat: din 7 august, femeia, Anca Alexandra Bălan, și-a luat lumea-n cap și-a plecat...
La poarta lui Ștefan-Vodă Boierii s-au strâns la vorbă...
de Radu Gyr
La poarta lui Ștefan-Vodă boierii s-au strâns la vorbă. Și vorbesc de-o ieslă lină înflorind ca o grădină, și de steaua care sta lângă Maica-Precista. La poarta lui Ștefan-Vodă boierii s-au strâns la...
Ștefan cel Mare între mit și realitate
de Maria Prochipiuc
Motto Iară prea Stefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănastire în Putna, care era zidită de dânsul. Atâta jale era,că plângea toți ca după un părinte al său, că cunoștiia toți...
Portretul lui Stefan cel Mare
de Grigore Ureche
Fost-au acestu Ștefan vodă om nu mare de statu, mânios și de grabu vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospéțe omorâea fără județu. Amintrilea era om întreg la fire, neleneșu, și lucrul său...