"Și timpul vine..." – 24862 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
incercari_si_experimente
Încercări și experimente - Oriana
de Luminita Suse

teorie_si_critica_literara
Articole de teorie si critica literar?
de Adina Ungur

Crima si pace buna
Crima si Pace Buna - Roman, Marius Marian Solea
Proiecte si Evenimente
Proiecte si Evenimente Fundatia EDO
de Radu Herinean

poetul-si-portretul
poetul florian silisteanu si portretul sfintei distanțe
de florianstoian@aol.com florian stoian -silișteanu
Tadeusz Rozewicz
09 octombrie 1921, Radomsko, Polonia. Debut cu poezii în 1938. Participă la al II-lea război mondial. Studii de istoria artei la Universitatea Jagellonă din Cracovia. Volume publicate: Într-o linguriță de apă (1946), Neliniște (1947), Mănușa roșie (1948), Cinci poeme (1950), Timpul care vine (1951), Versuri și imagini (1953), Câmpia (1954), Frunze căzute din pomi (1955), Zâmbete (1955), Poem deschis (1956), Examenul întrerupt (1960), Convorbiri cu prințul (1960), Roza verde (1961), Cartoteca (1960), Nimic în mantaua lui Prosper (1962), Martorii sau mica stabilizare (1962), Grupa lui Laocoon (1963), Chip (1964), Opere dramatice (1965), Excursie la muzeu (1966), Versuri și poeme (1967), Al treilea chip (1968), Regio (1969), Moartea în decoruri vechi (1970), Poezii alese (1971), Piese de teatru (1972) Numeroase premii literare, nominalizare la premiul Nobel. -(sursa - traducere de Nicolae Mareș - Tadeusz Rozewicz, Neliniște, Ed. Biblioteca pentru toți, 1984.
2 poezii, 0 proze
Popa Ana Maria
Dorul vine si pleaca foarte usor,ca adierea vantului si a timpului...Ochii,parul,zambetul,chipul...dispar odata cu dorul si raman doar o amintire...Pana la urma cu toti ramanem doar umbre,amintiri. Ce se leaga de noi?...doar praf...pt ca tot in tarana ne intoarcem... Asa ca...ia aminte si nu-ti risipi timpul,traieste-ti clipele pt ca sunt scurte si le poti lua o data cu tine,in schimb avutia nu o poti lua.
17 poezii, 0 proze
Ioan Slavici
IOAN SLAVICI (18.01.1848-17.08.1925) -viata si activitatea literara- Ioan Slavici s-a nascut la 18 ianuarie 1848 in comuna Siria de linga Arad. Urmeaza scoala primara in Siria, liceul la Arad si Timisoara, iar studiile universitare de drept si stiinte la Budapesta si Viena. La Viena este presedintele Societatii Studentilor Romani “Romania juna”. Il cunoaste pe Eminescu si intilnirea lor se transforma intr-o prietenie pe viata. Debuteaza in 1871 cu o comedie, Fata de birau, publicata in revista “Convorbiri literare”, dar vocatia lui e de prozator si se va concretiza in 1881 cu volumul Novele din popor,moment de seama in evolutia prozei romanesti. Intre timp , poposeste la Iasi pentru scurta vreme (1874), apoi vine la Bucuresti, unde este secretar al unei comisii de documente istorice (colectia Hurmuzachi), profesor la Liceul “Matei Basarab” si redactor la “Timpul”(coleg de redactie cu Eminescu si Caragiale intre 1877-1881). In 1882 este ales...
3 poezii, 0 proze
Constantin Brâncuși
Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales postum membru al Academiei Române. Francezii îi pronunță numele Brancusi. Născut în data de 19 februarie 1876, Constantin este al cincilea copil al lui Nicolae și Maria Brâncuși. Prima clasă primară o face la Peștișani, apoi continuă școala la Brădiceni. Copilăria este marcată de dese plecări de acasă și ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi. După ce a urmat Școala de Arte și Meserii în Craiova (1894 - 1898) vine la București unde absolvă Școala de Belle-Arte în 1902. În timpul studenției, chiar în primul an, în 1898, lucrarea sa Bustul lui Vitellius obține "mențiune onorabilă", Cap al lui Laocoon din 1900 obține medalia de bronz, iar Studiu din 1901, câștigă medalia de argint. Timp de doi ani, între 1900 și 1902, cu...
4 poezii, 0 proze
Mircea Micu
Micu Mircea s-a născut la 31 ianuarie 1937 în comuna Vârșand, județul Arad, pe granița cu Ungaria. Tatăl a fost ofițer de Jandarmi, mort în timpul războiului, mama casnică. A copilărit și și-a făcut școala primară în satul vecin, Grăniceri, la un unchi al său după mamă. Având în familie doi intelectuali, crescuți în spiritul Școlii Ardelene, beneficiază de lecturi literare so-lide. În 1950, se mută la Arad, urmează un an cursu-rile Liceului „Moise Nicoară“, după care se înscrie la Școala Pedagogică de Învățători. După absolvire, frecventează cursurile Facultății de Filologie, vreme de trei ani. Se angajează în învățământ, la Șiria (satul lui Slavici), predând ca profesor su-plinitor. Își dă definitivatul în Surdo-pedagogie. Ocupă, rând pe rând, postul de redactor la Stația locală de radio, redactor la ziarul local din Arad. În 1965, vine în București și este angajat la Uniunea Scriitorilor, unde a ocupat diverse funcții administrative, până în 1989. A lucrat și la Asociația...
9 poezii, 0 proze
Gheorghe Brăescu
Gheorghe Brăescu (n. 29 ianuarie 1871, Iași - m. 15 martie 1949, București) este un prozator și un comediograf român. Fiul lui Alexandru Brăescu și al Mariei. Este printre puținii militari din România care pe lângă arme s-au ocupat și de literatură. A avut o tinerețe aventuroasă, a fugit de acasă pentru a se înrola în Legiunea franceză, unde a luptat sub contract timp de doi ani. La întoarcere a urmat Academia militară, a ajuns maior și inspector al vieții culturale din armată și a început să scrie literatură. În timpul primului război mondial a luat parte la campania din Transilvania, în 1916, și este rănit și i se amputează brațul drept. Este arestat și închis în lagărele germane din Stralund, Breseen și Neise, apoi este eliberat, revine în țară unde este trecut în rezervă cu gradul de general, în 1918. În volumele sale de schițe și nuvele Vine doamna și domnul general (retras din librării din cauza greșelilor de tipar), Doi vulpoi, Maiorul Boțan, Schițe vesele a surprins cu umor și...
1 poezii, 0 proze
Roman Ionela Nicoleta
Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...
6 poezii, 0 proze
Paul Guimard
"Miezul omului este solid, tare, poate chiar invariabil. Dar ceea ce face el depinde cam 99% de hazard. În linii mari, noi suntem cei care decidem, suntem liberi. Dar în privința bunurilor vieții, hazardul are de spus mai multe decât noi", a afirmat Paul Guimard (1921-2004), într-o convorbire memorabilă cu Jacques Jaubert. Ideea stă la baza a trei dintre cărțile lui cele mai citite: romanele Strada Le Havre (1957, Premiul Interallie), Ironia soartei (1961) și Bunurile vieții, best seller din 1967, care obține Premiul Librarilor și este imediat ecranizat, cu Michel Piccoli și Romy Schneider în rolurile principale. Paul Guimard a debutat ca jurnalist. Primul sau roman, Les Faux Freres (1956), obține Marele Premiu pentru umor, dar consacrarea literară vine abia după cărțile "serioase". În 1981 și 1982 este chemat la Elysee și face parte dintre apropiații lui Mitterrand. Se va distanța de acest episod printr-o altă frază rămasă celebră: "Singurul meu regret este că n-am obținut, în timpul...
1 poezii, 0 proze
Marianne Ebner
Marianne Ebner alias Kaschpersch Mrijan, *05.05.1920, Jahrmarkt (Giarmata) / Banat / Rumänien; †20.06.2007, Crailsheim / Deutschland war eine Mundartdichterin aus der Banater Gemeinde Jahrmarkt, heute Giarmata. Sie hat ein sehr umfangreiches lyrisches Werk in Deutsch und Dialekt hinterlassen, das zu ihren Lebzeiten in Zeitungen, Zeitschriften und Anthologien erschienen ist. Sie ist 1983 in die Bundesrepublik Deutschland ausgewandert und war auch dort als Autorin und besonders als Rezitatorin geschätzt. Nach ihrem Tod ist im Hartmann Verlag ein Buch mit Gedichten und Erzählungen von Marianne Ebner erschienen: "Wann ich net schloofe kann ..." Marianne Ebner, purtând porecla Kaschpersch Mrijan, a fost o poetă de grai șvăbesc din comuna bănăţeană Giarmata. Opera ei poetică în lb. germană și dialectul șvăbesc, destul de vastă, a fost publicată în timpul vieţii ei în ziare, reviste și antologii. În anul 1983 a emigrat în Republica...
1 poezii, 0 proze
florin
vesnic cu capul in nori, si cu buzunarele pline de fluturi si vise. fara ocupatie, si in timpul liber, poet.
6 poezii, 0 proze
Și timpul vine...
de Vasile Lucian
Va veni timpul când nu mă vei mai zări, Când mă vei căuta și nu mă vei mai găsi, Când vei vrea să fiu aici și nu voi mai fi... Atunci voi fi gustat apusul. Va veni timpul când, poate, mă vei regreta,...
Poem al perenității
de Lory Cristea
Și timpul vine să-și ia scrumul Din crematoriul de vise Iar ploaia o să spele drumul Promisiunilor ucise. Scurt, vântul o să dea năvală Cu vânătoarea lui caducă Printr-o-nțelegere fatală, Ce spală...
Suflet de femeie
de valeria tamas
eu intind numai o mana si timpul vine spre mine il simt curgandu-mi prin vene nu, nu, imi spune la jumatatea drumului vreau sa ma intorc sunt prea frumoase gradinile tale o sa vin in toamna tarziu...
Timpul fuge
de narcisa francesca
Timpul fuge Timpul curge, totul curge Amintirile raman Timpul pleaca Timpul vine Amintirile ne dor Timpul sta Timpul revine Amintirile nu mor Timpul rece Timpul cald Amintirile-nghetate Timpul curge...
Impresii și însemnări
de Vlad Flavius
Despre însingurare (76) Cu cât spațiul de locuire într-o casă este mai mare, cu atât se mărește și singurătatea locatarilor… La această distanțare, fizică și spirituală, în prezent contribuie,...
