"întoarsă pe dos" – 18971 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
MDMelania V. Ducar
"Piatra" "Piatra este un om in care alt om si-a bagat mana ca intr-o manusa si la intors pe dos ca pe o manusa!" "Daca pleci la drum lung" "Daca pleci la drum lung nu-ti lua mainile cu tine, lasa-ti cerul la ma-ta ascunde cosciugele la tine acasa sa nu le vada viitorii morti cu ochii lor Daca pleci la drum lung nu smulge copacul din radacina si nu gasi adevarului vina si mortii, mormant Daca pleci la drum lung desbraca-ti timpul ca o rufa desbraca-te de pasarea ce zboara fa ca piatra sa fie o tufa fa ora ta sa fi fost odinioara Daca pleci la drum lung fa-te cuvant, si numai cuvant si numai cuvant daca pleci la drum lung" Nichita Stanescu
21 poezii, 0 proze
GCGalita Crina
De ce? Din argumente întemeiate în urma unor trepte parcurse unde factorul realitãții a îngradit specia întoarsa cãtre elementul pur, acela al conștientizãrii spațiului și timpului concret, proces posterior conștiinței invadata de amorf. De ce? Dintr-un impuls, dintr-o revoltã determinatã de un sistem exterior haotic . De ce? Nu dintr-un proces continuu, ci doar pentru o schimbare a metodelor, a paradigmelor. Pentru a transmite un cod lingvistic, singura modalitate de a coopera cu alte entitãți umane în sens generic. Cu precizarea: gândirea îmi este inseparabila de exprimare(știu... e "logic", "non-recomandabil", dar utilizabil... hmm, relativ "logic", oricum același vesnic și pur clișeu bazat pe un soi de empirism... ). Dintr-o dorințã: de a rãspandi zâmbete, de a mã detașa de abisuri, de "îngramadiri de contradicții", de a atinge cerul mai departe de limitat, mai aproape de înțeles... .
1 poezii, 0 proze
OPOskar Pastior
Oskar Pastior (n. 20 octombrie 1927, Sibiu, județul Sibiu - d. 4 octombrie 2006, Frankfurt pe Main, Germania) a fost un scriitor de limba germană sas din România. Tatăl său a fost profesor de desen. În ianuarie 1945, pe când avea vârsta de 17 ani, a fost deportat în Uniunea Sovietică, alături de majoritarea cetățenilor români de etnie germană, bărbați cu vârstele cuprinse între 17 și 45 de ani și femei cu vârste între 18 și 35 de ani. Acolo a supraviețuit mulțumită dispecerului, căruia i s-a făcut milă de băiatul slăbuț și înfometat, și nu l-a repartizat să muncească în mina de cărbuni, ci la un colhoz. Aici a muncit până în anul 1949, când i s-a permis să se întoarcă acasă. A scris poezii și în lagăr pe hârtie din saci de ciment. Întors acasă, și-a câștigat întîi existența cu munci ocazionale (făcea cofraje pentru turnat betoane, apoi tehnician în construcții) timp în care a urmat liceul la fără frecvență și a luat bacalaureatul, după care și-a făcut stagiul militar într-o unitate de...
2 poezii, 0 proze
Mahmud Darwish
1941: Mahmud Darwish s-a născut într-o familie de proprietari de pământ, în satul Birwa lângă Akko, Palestina. 1948: Familia lui Darwish se vede nevoită să părăsească forțat satul, după ce acesta a fost declarat ca aparținând noului stat – Israel. 1949: Familia lui Darwish se întoarce pe teritoriile care acum sunt ale Israelului și se stabilește în satul Dayru-l-Assad. 1970: După numai un an de universitate la Moscova, Darwish se decide să nu se mai întoarcă în Israel și rămâne la Cairo, Egipt. 1972: Darwish se mută la Beirut, Liban, unde începe să colaboreze cu OEP ca editor al lunarului Šu\'un Filistiniyya, Afaceri Palestiniene. 1975: Este numit director al Centrului de Cercetări OEP. 1982: Odată OEP expulzat din Beirut, după invazia israeliană, Darwish se mută în Cipru. Primește Premiul Ibn Sina. 1983: Primește Premiul Lenin. 1987: Darwish este ales în Comitetul Executiv al OEP. 1993: În semn de opoziție față de Tratatul de la Oslo, renunță la această funcție. 1996: Darwish se mută...
19 poezii, 0 proze
Mahmud Darwish
1941: Mahmud Darwish s-a născut într-o familie de proprietari de pământ, în satul Birwa lângă Akko, Palestina. 1948: Familia lui Darwish se vede nevoită să părăsească forțat satul, după ce acesta a fost declarat ca aparținând noului stat – Israel. 1949: Familia lui Darwish se întoarce pe teritoriile care acum sunt ale Israelului și se stabilește în satul Dayru-l-Assad. 1970: După numai un an de universitate la Moscova, Darwish se decide să nu se mai întoarcă în Israel și rămâne la Cairo, Egipt. 1972: Darwish se mută la Beirut, Liban, unde începe să colaboreze cu OEP ca editor al lunarului Šu\'un Filistiniyya, Afaceri Palestiniene. 1975: Este numit director al Centrului de Cercetări OEP. 1982: Odată OEP expulzat din Beirut, după invazia israeliană, Darwish se mută în Cipru. Primește Premiul Ibn Sina. 1983: Primește Premiul Lenin. 1987: Darwish este ales în Comitetul Executiv al OEP. 1993: În semn de opoziție față de Tratatul de la Oslo, renunță la această funcție. 1996: Darwish se mută...
0 poezii, 0 proze
PPPetru Popescu
Petru Popescu (n. 1 februarie 1944 București) este un romancier, scenarist și realizator de filme american de origine română. După terminarea liceului „Spiru Haret” se înscrie la Facultatea de Litere, secția limbi străine ( germanice ), licența luată în 1967 cu specializarea literatură comparată. Debutează în 1966 cu placheta de versuri „Zeu printre blocuri”, pentru ca în 1969 să apară „Prins”, roman de mare succes în epocă și care îl înscrie pe autor ca pe un promotor de referință al literaturii citadine. A obținut o bursă Gottfried von Herder la Viena ( 1971-1972 ). În 1974 acceptă o invitație din partea Universității din Iowa de a participa la un seminar internațional International Writing Program, ocazie cu care se hotărăște să nu se mai întoarcă în țară. Stabilit în Statele Unite ale Americii din 1974, s-a impus drept romancier și autor de scenarii ale unor filme de la Hollywood. Provenit dintr-o familie de intelectuali ( tatăl, Radu Popescu, a fost un cunoscut cronicar dramatic,...
2 poezii, 0 proze
CNCostache Negri
Poeziile lui Costache Negri (1812-1876), patriot unionist, publicate în parte prin periodice (Propășirea), au fost adunate de Emil Gârleanu în volumul Versuri, proză, scrisori (București, 1909). O ediție adăugită de versuri și proză a publicat recent Emil Boldan (Scrieri I, II, Editura pentru Literatură, 1968). / Costache Negri (n. 14 mai 1812, Iași, Moldova - d. 28 septembrie 1876, Târgu Ocna, România) scriitor, om politic și patriot român. Costache Negri a fost fiul unui boier înstărit. Educația școlară și-a făcut-o în casa părintească și la curtea domnitorului Ioniță Sandu Sturdza, a cărui soție era mătușa mamei lui, și apoi la Chișinău și Odessa. În 1834, a fost trimis pentru studii în Franța și Italia. S-a întors în Moldova la sfârșitul anului 1841. Izbucnirea revoluției de la 1848 l-a găsit pe Negri la Paris, unde s-a înscris ca voluntar în gărzile revoluționare și a prezentat guvernului francez noul tricolor românesc. În martie 1848 i s-a interzis să se întoarcă în Moldova, dar...
1 poezii, 0 proze
SSappho
Sappho (Σаπφω(lb.greaca), Safo sau Psappha), poetă din Lesbos, care a trăit la sfârșitul secolului al VII-lea Î.Hr. și în primul sfert al secolului al VI-lea Î.Hr. . Ea a fost cea mai de seamă poetă lirică a antichității grecești. Sappho (numele ei adevărat, în dialectul eolian, era Psappha) s-a născut în insula Lesbos, la Mytilene, dintr-o familie aristocrată. A fost măritată și a avut o fiică pe nume Cleis. L-a cunoscut pe Alceu. Sappho a fost alungată din patrie, unde luptele civile făceau ravagii, și s-a dus la Siracuza, în Sicilia, dar acest exil n-a durat mult și ea s-a întors pe insula Lesbos pe care a trăit până la bătrânețe. Dragostea ei pentru frumosul Phaon precum și sinuciderea în cascada de la Leucada sunt pure legende. Ea dedică unora dintre elevele sale versuri aprinse de pasiune. Cei vechi o numeau pe Sappho "a zecea muză" și-i așezau uneori opera alături de cea a lui Homer. Puținele versuri rămase de la ea sprijină această apreciere. Ea știa...
7 poezii, 0 proze
DADancu Andreea-Diana
Am putut vreodată să aleg între a mă îndrepta către interior sau exterior? Am putut atunci, albă și nepăcătoasă, să-ți reintru în uter, Mamă? M-am încuiat pentru prima oară în propria-mi piele și apoi în pereți și granițe de timp și spatiu. Nu sunt decât omul-țestoasă, care, în ciuda zecilor de învelișuri de piele sau piatră... se teme. Ce pradă usoară. Țestoasă fiind, mă târăsc către mare. Marea de oameni - să mă înghită, să mă cuprindă, să mă înece. Căci în albastrul chipurilor, în albastrul mării mascate elegant pentru balul omenirii, zace negrul smoalei în care-mi odihnesc membrele. O să mă reproduc, asemeni reptilei leneșe pe care o reprezint printre voi, și apoi o să-mi depun ouăle minții sub nisip, ascunzându-le de vulturi. Imediat după, mă voi întoarce să mor pe propria-mi plajă de idei, știind că nu le voi mai vedea... niciodată. Sub piele și carapace - din noiembrie '88.
8 poezii, 0 proze
PAPetru Anghel
Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...
1 poezii, 0 proze
întoarsă pe dos
de enea gela
ochii sunt două patinoare rotunde pe care-alunecă făpturi bizare gleznele lor subțiri mi-ating retina într-un ritual de împerechere ad-hoc neagră privirea între ieri și azi nămol de techirghiol...
tristetea intoarsa pe dos
de Adrian Furnica
Tristețea este tot un fel de fericire Doar că e întoarsă pe dos, ca o haină Pe care ai scos-o de pe tine La repezeală, și ai tras și mânecile. Lacrimile sunt un fel de râs Dar pe invers și el, pentru...
Parcă întoarsă pe dos...
de iscru adrian
În lumea asta parcă întoarsă pe dos dorințele par (sau devin) tot mai mult măști in-de-finite măști ascunzîndu-se una pe alta una într-alta de aceea tu vezi numai una dar presimți mulțimea lor vidă...
[femeia întoarsă pe dos ca o haină]
de Daniel Dăian
cu mâinile rupte în bătaie umblată cu ciudă își linge luciditatea aude rămășițele de la ultima împărtășanie îngropată în lupte și fanfare adormite în altă parte a casei e o ploaie comună în mijlocul...
Să ne întoarcem viața pe dos
de Cristina Climov
Să ne întoarcem viața pe dos Ca pe o bluză murdară și inutilă Să începem cu gulerul trăirilor false Să îl tăiem în bucăți mărunte Și să le aruncăm cu mâna Dreaptă spre spate Mânecile să le scurtăm Ca...
Rugămintea unei cămăși întoarse pe dos
de Alina Dora Toma
Mi-am îmbrăcat cămașa pe dos. Eram frumoasă, cu firele deșirate. Pe etichetă scria Made in China, iar eu am râs gândindu-mă că și pe mine ar trebui să scrie Made undeva - într-o maternitate, într-o...
Pe pielea ta
de Gheorghe Grigurcu
Pe pielea ta albă sălbatică întinsă o grotă o grotă din cînd în cînd întoarsă pe dos ca o mînecă ori dată la curățitorie.
Trec trenuri pe trupul tău Ioana
de bucur alexandra-emilia
Ioana, trec trenuri pe trupul tău Precum gândurile, Stai cu brațele încrucișate la piept, Trenurile se zbat pe trupul tău fără să găsească gara La încheieturi sau când se bat cap în cap oasele. În...
Poeme de pe cele două maluri ale sufletului
de bianca marcovici
Poeme de pe cele două maluri ale sufletului de Bianca Marcovici Țin în mână o carte ceva mai mare ca… buzunarul unei haine bărbătești, în care îmi zâmbește de pe copertă, autoarea: Bianca Marcovici....
atât de albastru pe cât poate fi
de Petru Teodor
îmi vinzi sărutul la fiecare distanță un cuplu (unu, doi, trei) deasupra o reclamă la pasta de dinți ea îl strânge sau se joacă atât de fragilă este construită lumea aceasta cu brațul ei în jurul lui...