"întâi decembrie" – 17972 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
GPGiovanni Pascoli
S-a născut la 31 decembrie 1855 la San Mauro di Romagna. Tatăl său moare când poetul are numai 12 ani, iar mama după încă un an. Studiază limbile clasice la Universitatea din Bologna, după care e profesor de latină și greacă mai întâi la diverse licee (Matera, Massa, Livorno) apoi la diverse Universități (Bologna, Pisa și Messina), ca să-i urmeze din 1905 lui Carducci la catedra de literatură italiană de la aceeași Universitate bolognesă. Începând din 1895 se retrage împreună cu o soră a sa (Mariú) la Castelvecchio di Barga (în Garfagnana), unde va scrie o bună parte din operă. Moare la 6 aprilie 1912 la Bologna. Opera: Myricae (1891); Poemetti (1897); Primi poemetti (1904); Nuovi poemetti (1909); Canti di Castelvecchio (1903); Poemi conviviali (1904); Odi e Inni (1906); Poemi italici (1911); Canzoni di Re Enzio (1909); Poemi del Risorgimento (1913). A scris poezii în limba latină (Carmen) pentru care a primit mai multe medalii de aur din partea Academiei din Amsterdam, organizatoare...
1 poezii, 0 proze
GFGustave Flaubert
Gustave Flaubert (n.12 decembrie 1821, Rouen, Franța – d. 8 mai 1880, Croisset) a fost un scriitor francez.Este unul dintre cei mai cunoscuți scriitori occidentali. Cea mai importantă operă a sa este Madame Bovary (1857). BIOGRAFIE: Tinerețea Gustave Flaubert se naște pe 12 decembrie 1821 la Rouen, la spitalul unde tatăl lui era chirurg. Achille-Cléophas Flaubert, fiu de veterinar din Nongent-sur-Seine, a făcut studii strălucite de medicină la Paris și a fost numit mai întâi asistent-chirurg, apoi chirurg-șef la spitalul mai sus amintit, unde își avea, de altfel, și domiciliul. Energic, perseverent, cu un ascuțit simț al datoriei, celebru ca practician, el a format o școală de tineri chirurgi, care i-au purtat venerație și recunoștință. În 1824 a fost învinuit de ateism, dar achitat, recunoscându-i-se mai înainte de toate valoarea excepțională de om și medic. Trăsături ale tatălui lui Flaubert se recunosc în portretul doctorului Larivière din \"Doamna Bovary\". Mama scriitorului,...
3 poezii, 0 proze
OCOscar Walter Cisek
Oscar Walter Cisek (n. 6 decembrie 1897, București; d. 30 mai 1966, București) a fost un scriitor român de etnie germană, diplomat și critic de artă, autor de nuvele, povestiri, poeme și eseuri în limbile română și germană. Oskar Walter Cisek s-a născut la București. Tatăl său era un comerciant originar din Boemia, iar mama sa originară dintr-un mic orășel german, Crossen an der Oder. A urmat mai întâi Școala Evanghelică din Bucureși, apoi a absolvit studiile în germanistică și istoria artei la Universitatea din Munchen. S-a remarcat cu o serie de articole și eseuri publicate în revista literară Gândirea. A contribuit la popularizarea curentelor modernist și avangardist din România anilor 1920. După 1930 a intrat în corpul diplomatic al Regatului României, fiind numit atașat cultural și de presă în Austria, Cehoslovacia și Germania. Între anii 1946-1947, de la începutul ocupației sovietice și până la instalarea regimului comunist din România, Cisek a fost consul general al României la...
1 poezii, 0 proze
ZRZilot Românul
Zilot Românul (pseudonimul lui Ștefan Ioan Fănuță) (n. ~ 27 decembrie 1787, București - d. 12 noiembrie 1853, București) a fost un jurist, poet și cronicar român. A scris istorii în versuri și în proză ale Țării Românești din timpul lui Constantin Hangerli (1796) până la Răscoala lui Tudor din 1821. Prima parte, intitulată „Domnia lui Constandin vodă Hangerliul” a terminat-o în 1800, la o „copilărească vârstă”. Alte lucrări mai de seamă ale sale au fost o cronică în versuri despre „Anul 1848” și un poem alegoric numit „Dăslușire”. Crezul său ca istoric și l-a exprimat într-o poezie celebră, intitulată chiar „Definiția istoricului”: „ Istoric sunt, n-am frate, N-am rudă, n-am vecin: Stăpân am p-adevărul, Lui cată să mă-nchin! ” Cronicile sale au fost publicate întâi de B. P. Hasdeu (1884), apoi de Gr. Tocilescu (1885 - 1891) și de G. T. Kirileanu (1942). O ediție mai recentă a apărut în 1996 cu studiu introductiv, note, comentarii și indici de Marcel Dumitru Ciucă, cel căruia îi revine...
1 poezii, 0 proze
DRDjalal-Ud-Din Rumi
Jalaluddin Rumi a fost un teolog genial, adorator al lui Dumnezeu si totodata unul din cei mai mari poeti mistici ai tuturor timpurilor. Numit Jalaluddin Balkhi de persani , Rumi s-a nascut la 30 septembrie 1207 la Balkh, ( o zona din Imperiului Persan). A incetat din aceasta viata la 17 decembrie 1273. Rumi inseamna - “din Anatolia romana”. A fost cunoscut sub acest nume dupa ce el si familia sa au emigrat in 1219. S-au indreptat spre vest; au ajuns mai intâi la Nishapur, apoi Bagdad, Siria si Meca, iar in final s-au stabilit la Laranda, in Anatolia, la 80 km de Konya. Tatal sau a fost un profesor renumit de sufism; a scris un tratat mistic numit “Gnosis” (Cunoasterea mistica). Se spune ca in perioada copilariei sale, Rumi s-a intâlnit cu multi maestri sufiti printre care si cu Farid al-Din Attar, care i-a dat o copie a celebrei sale lucrari “Cartea secretelor”- un poem mistic plin de forta, din care Rumi a citat de multe ori in scrierile sale. Attar a recunoscut de la inceput...
9 poezii, 0 proze
VPVictor Potra
11 iulie 1969, născut, nu făcut, totuși neîntrebat noiembrie 1969, botezat ortodox, categoric neîntrebat 1972, prima (și ultima) rugăciune - Înger, îngerașul meu 1976, ochelari, moment de cotitură în evoluția mea... 1978, cărți de popularizare științifică, Uzina Aqua, Uzina Terra, Uzina Cosmos... Ai mei credincioși dar iubitori. 1981, ateism. Dezbatere în familie, patriarhul tolerant (G. Potra) "L-o lumina..." 1986, furcile caudine. Biologie nu, filozofie-istorie nu, nici măcar istorie... Politehnica. Meditații. 1987, TCM, dar mai întâi armată. 15 Noiembrie 1987 – așteptăm cu arma la picior să împușcăm ceva. Nu știm ce, dar împușcăm cu entuziasm. Educație politică. 1989, decembrie, Televiziune, degeaba. 1990, aprilie – mai, Piața Universității, iunie, trei zile pe stradă, alegeri. Sfârșitul politicii. 1993, Filosofie, speranțe mari. Creativitate versus dresaj. Despărțirea de ateism. 1996, despărțirea de cultură. Vreau. Acum. Mass-media. 1999, patron. Începe o lungă degradare...
194 poezii, 0 proze
CSCarmen Sylva
Majestatea Sa Elisabeta, Regina a României, Principesă de Wied - pe numele său complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied - (n. 29 decembrie 1843, Neuwied, Germania - d. 18 februarie 1916, Curtea de Argeș) este numele sub care a mai fost cunoscută Regina Elisabeta a României, întâia regină a României, soția lui Carol I Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege român al dinastei Hohenzollern, a fost o patroană a artelor, fondatoare a unor instituții caritabile, poet, eseist, scriitor. Este, de asemenea, cunoscută sub numele de Principesa Elisabeth von Wied, ca patroană a artelor purta pseudonimul Carmen Sylva, iar ca fondatoare de instituții caritabile a fost supranumită de oamenii din popor Mama răniților. S-a născut pe 29 decembrie 1843 în castelul Monrepos din Neuwied (astăzi în unul din cele 16 state federale ale Germaniei, Rheinland-Pfalz) pe Rin și a murit pe data de 2 martie 1916 în București. Mormântul său se găsește la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde sunt îngropați toți...
7 poezii, 0 proze
Marian Simion
Mai intai cunoaste-te pe tine
1 poezii, 0 proze
IFivan fraguta-maria
Mai intai sa ma prezint:Sunt Ivan Fraguta-Maria,nascuta in Craiova,sunt la C.N "Elena Cuza",sectia stiinte ale naturii.Cu toate ca nu fac romana ca cei de la filologie,imi place foarte mult literatura.In timpul liber imi place sa citesc si sa scriu poezii sau proza.Am inceput sa scriu poezii pentru diverse materii,cand aveam cate un concurs sau vreo prezentare din clasele mici.Mi-am facut un cont pe acest site deoarece am vazut ca aici ii poti da liber imaginatiei si creativitatii,poti intalni alti oameni pasionati de arta poeziei si a povestilor.Felicitari celor ce au muncit la realizarea acestiu site.
1 poezii, 0 proze
hanail liana
mai intai a fost cuvantul...
1 poezii, 0 proze
Întâi Decembrie
de Constantin Rusu
Una dintre zilele mele învelită într-un tricolor, are un buchet de viorele pentru minunatul meu popor. Azi aduc respect cu plecăciune acelora ce ne-au dat istoria și mă închin cu rugăciune să le...
întâi decembrie...
de Dumitru Sava
astăzi da ziua Ta frumoasă Romanie cândva Mare și dodoloață ca o pâine iartă-mi străbunul că ți-a dăruit numai un ochi la plevna pe bunul că de la mărășești n-a mai regăsit drumul către casă iartă-l...
întâi decembrie
de Dumitru Sava
nu-mi amintesc să mai fi apucat din iahnia de fasole însă la țuica fiartă sigur am fost printre cei dintâi să nu mă laud băut-am vreo nu știu câte de pahare și se făcea că mă rătăcisem pe aici prin...
1 Decembrie
de Robert Rotariu
E întâi decembrie. E ziua națională a României. Iese lumea pe stradă. Se uita la parada militară. Ce frumos arată soldații, cu uniformele aranjate frumos, cu armele lustruite. Eu nu-s afară; eu nu...
1 Decembrie
de Dosa Andrei-Adam
L-am rugat pe tata tot anul să mă ducă la Alba Iulia de întâi decembrie să văd tancurile și soldații. El mi-a zis furios să mă uit la filme cu Sergiu Nicolaescu, că acolo sunt destule tancuri și...
Cântec
de Ramona Rusenescu
Ochii mei apropiindu-se pe zăpada lui întâi decembrie de mâna ta ca de un aeroport cu penajul verde.
un fel de buimăceală
de Teodor Dume
mâine aș fi vrut să-mi las soția și copilul și să merg de nebun prin parcul întâi decembrie locul în care mi-am pierdut virginitatea dar la buletinul meteo din seara asta s-a anunțat frig și multă...
Timpuri și destine (Vol. 2)
de valeriu danalachi
Paul a plecat, Romel și eu am rămas – cu înfocare și arțag pășind pe calea dreaptă, sleitul viciu ațintit de snaiper cu lunetă, ce bate cu precizie la mii si mii de metri, o dată-n an greșindu-se cu...
Patria-i sfântă și sfântă va fi
de ADRIAN ANGHELESCU
Atâția ani au despărțit Carpații Pe cei ce populează-această glie , Pe cei care de-atâtea generații Au trăit într-o cruntă iobăgie Atâția ani imperiul și-a tras seva Din bogăția ta măreț Ardeal Că...
antipolitică... mioritică
de Dumitru Sava
galbenul și cu albastrul se luară la bătaie unul își voia ue iar celălalt dorea nu ue că sa lăsat cu roșu și-atâta ne-am iubit pentru sporul demografic nu ne păsa de frig și foame ne apucase-o stare...