"însoțirea" – 2794 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
APAnton Pann
Anton Pann (născut: Antonie Pantoleon-Petroveanu) (data nașterii incertă, între 1793-1797 - m. 4 noiembrie 1854) este un poet, compozitor de muzică religioasă, profesor de muzică religioasă, foclorist, literat, publicist, de origine aromân, compozitor al muzicii imnului național al României. A fost supranumit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteț ca un proverb” în poemul Epigonii. Prin prescurtarea numelui de familie și românizare va fi numit Anton Pann. Este fiul lui Pantoleone Petrov, un cioban vlah, sărăcit și devenit căldărar, după obiceiul vremii, din Sliven, o localitate din Imperiul Otoman, aflată în Bulgaria de astăzi, iar mama sa se numea Tomaida. Între anii 1806 și 1812 se refugiază în urma războaielor ruso-turce la nordul Dunării, unde devine corist în catedrala ortodoxă din Chișinău, Basarabia, la partida de Soprani. OPERA Calendarul lui Bonifatie Setosul Versuri musicești Poezii deosebite sau cântece de lume (1831, 1837) Călătoria Însoțirea Luniță luminătoare...
16 poezii, 0 proze
CBConstantin Brâncuși
Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales postum membru al Academiei Române. Francezii îi pronunță numele Brancusi. Născut în data de 19 februarie 1876, Constantin este al cincilea copil al lui Nicolae și Maria Brâncuși. Prima clasă primară o face la Peștișani, apoi continuă școala la Brădiceni. Copilăria este marcată de dese plecări de acasă și ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi. După ce a urmat Școala de Arte și Meserii în Craiova (1894 - 1898) vine la București unde absolvă Școala de Belle-Arte în 1902. În timpul studenției, chiar în primul an, în 1898, lucrarea sa Bustul lui Vitellius obține "mențiune onorabilă", Cap al lui Laocoon din 1900 obține medalia de bronz, iar Studiu din 1901, câștigă medalia de argint. Timp de doi ani, între 1900 și 1902, cu...
4 poezii, 0 proze
mihaela christescu
Absolvit liceu cultura generala,casatorita de doua ori,tot de atatea ori divortata,doi copii,fac "Stiinte cognitive si parapsihologie",in cadrul univ.Ecologice(fac ramasa neterminata),de profesie insotitoare de bord,actualmente pensionara.
7 poezii, 0 proze
PPPaul Pietraru
In fiecare Ianuarie, in fiecare zi de luni astept rasaritul cu fata spre nord si sufletul catre luna, smaraldele salcamilor grele de ploaie, insotite de acorduri blande de chitara, raspandesc dragostea, rapsodie colindand alte lumi, vindecate de sfarsit tragic, fara moarte, as inchide-o intr-o carte cu patruzeci si patru de file, cate una pentru fiecare anotimp al orasului meu de cand ma stiu, vin sec pastrand dulceata mustului din inceputuri, aroma migdalei, albul atingerii de matase, chemare infrigurata rostita cu tot corpul meu, insotita de zambetul implinit ca o coroana dubla, simetrica, incununare a sufletului si mintii omului.
165 poezii, 0 proze
Noica Rafail
Parintele Rafail Noica Fiul al marelui filosof român Constantin Noica, părintele Rafail s-a născut în anul 1942. În familie primește o educație creștină sumară (practicarea credinței se reduce doar la mersul la biserică de Paști pentru a aprinde o lumânare). La vârsta de 13 ani pleacă împreună cu mama (era englezoaică) și cu sora lui în Anglia cu scopul primirii unei educații mai alese. Vârsta căutărilor se manifestă și în latura spirituală. La început merge la anglicani însă "atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic" (Celălalt Noica – mărturii ale monahului Rafail, însoțite de câteva cuvinte de folos ale părintelui Symeon, ediție îngrijită de Pr. Eugen Drăgoi și Pr. Ninel Țugui, Editura Anastasia, București, 1994, pag.24). Trece apoi pe la penticostali, congregaționaliști, Armata Salvării etc.; cel mai mult rămâne în cadrul comunității baptiste (un an și jumătate). În...
2 poezii, 0 proze
EDEmile Durkheim
Emile Durkheim s-a născut pe data de 15 aprilie 1858 la Epinal, (Franța).În familia lui Emile Durkheim a existat o puternică tradiție religioasă iar el a studiat ebraica și doctrina talmudică. Emile Durkheim și-a susținut doctoratul în filozofie iar titlul tezei sale a fost "Despre diviziunea muncii sociale". Teza principală a fost însoțită de o teză complementară redactată în latina. În anii 1885-1886 studiază la Paris științele sociale și continuă în Germania sub îndrumarea lui Wundt.În Germania publică trei articole: „Studii recente asupra știintelor sociale”, „Știința pozitivă și morala în Germania” și ”Filosofia în universitățile germane”. Din anul 1882 predă la două licee din provincie, iar în 1887 este remarcat de Louis Liard (director al învățamântului superior în Ministerul Instrucției Publice) și astfel devine profesor de pedagogie și știintă socială la Universitatea din Bordeaux - acesta fiind primul curs de sociologie predat într-o universitate. În toamna anului 1887, se...
0 poezii, 0 proze
DDDimitrie Danciu
Dimitrie Danciu 1912-1999 Dimitrie Danciu s-a născut în comuna Săcel, județul Maramureș la 6 octombrie 1912, într-o familie de țărani. Școala primară a făcut-o în Săcel, apoi cursurile inferioare la Vișeu de Sus. Studiile superioare la Iași și București, obținând diploma de inginer la Institutul de Căi Ferate în 1951. A fost inginer principal la C.F.R. Debutul în anul 1932, la Iași. Din 1937 a publicat versuri și însemnări literare în revistele: PLAIURI SÃCELENE, ȚARA BÂRSEI, PROMETEU, GÂND ROMÂNESC, SYMPOSION, CONVORBIRI LITERARE, LANURI, ÎNNOIREA, VASARNAP, CURENTUL LITERAR, FAMILIA, LUCEAFÃRUL, GÂNDIREA, PAGINI LITERARE, TRIBUNA, ORIZONT, STEAUA, UTUNK, IGAZ SZO. În 1939 i-a apărut volumul de poeme SOLITUDINI. Volumul LUMINI PENTRU VÃMI cuprinde poeme inspirate din viața transilvănenilor în urma dictatului de la Viena. POEZII- volum aparut in 1974 A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România.
22 poezii, 0 proze
VRValeria Lioara Roman
Șapte lucruri pe care nu le vei regreta niciodată: *Să arați bunătate unei persoane în vârstă. *Să distrugi o scrisoare scrisă la nervi. *Să-ți ceri scuze, salvând o prietenie. *Să oprești o ceartă pe cale să distrugă reputația cuiva. *Să-l ajuți pe adolescent să se găsească pe el însuși. *Să-ți faci timp să faci ceva frumos pentru mama ta. *Să accepți părerea lui Dumnezeu despre orice lucru. Doar câteva dintre motivațiile care aș vrea să mă însoțească pentru restul vieții mele... oricum, nu prea palpitantă. Cât despre regrete...ele n-au viitor! http://oamenganduri.blogspot.com/
58 poezii, 0 proze
Iancu Amalia
Invat la Colegiul National Nichita Stanescu din Ploiesti. Despre mine...pot spune ca am crescut cu pasiunea de a scrie.Eram foarte mica si ma jucam in podul casei bunicii mele si am gasit o masina de scris veche si prafuita..imi petreceam zile intregi butonand in gol, inchideam ochii si imi imaginam ca personajele scrise de mine prind viata.Cu cat am crescut personajele acelea au inceput sa ma insoteasca,sa faca parte din mine si din viata mea.
1 poezii, 0 proze
GBGrigore Bugarin
Grigore(-Gore) Bugarin (n. 2 iunie 1909, com. Ohabița, jud. Caraș-Severin - d. 9 septembrie 1960, Timișoara) a fost un poet tradiționalist-gândirist și publicist român. A urmat cursurile școlii primare în comuna natală iar cele secundare (gimnaziul, Școala normală de învățători) la Caransebeș. Poetul va rămîne toată viața în aceste părți, funcționând un timp ca învățător și revizor școlar în Lugoj și participînd intens la viața literară și culturală din centrele bănățene. A colaborat la principalele ziare și reviste, în special la cele care au apărut în zona de vest în această perioadă. Ziare: Rasunetuil (Lugoj), Acțiunea (Lugoj), Reșița (Reșița), Vestu1 (Timișoara), Cuvântul satelor (Lugoj), înnoirea. (Arad), Banatul (Timișoara), Drapelul roșu. (Timișoara). Reviste : Fruncea (Timișoara), Luceafărul (Timișoara), Cuget clar (București), Societatea de mîine (Cluj), Banatul literar (Timișoara), Lanuri (Mediaș), Gând românesc (Cluj), Gândirea (București), Scrisul bănățean (Timișoara),...
1 poezii, 0 proze
însoțirea
de george avram
mă întrebi dacă e ceva care mă însoțește mereu, indiferent unde și mai ales când e greu, vii aproape de tot și cu ochii larg aprinși de singurătate vrei să știi în ce fel sunt oricum aș fi pentru o...
Însoțirea din urmă
de George Pașa
Poetul se pierdea în zâmbetul și-n umbletul unei femei. Tu, nu. Doar așa, ca vodă prin lobodă, umbli după urmele de potcoave ale cailor verzi, rămași fără pereții de proiecție. Drept urmare,...
pe ordinea de zi: maturitatea...
de Daniela Luminita Teleoaca
azi înțeleg mai bine ca oricând tristețea rădăcinilor lumina orbilor copilăria succesiunea anotimpurilor însoțirea culorilor necesitatea ispitei neiubirea de ce umbrele înainte de a ne urma se duc...
*
de Veronica Văleanu
Într-un cuvânt, un gest își caută o gestă și toată însoțirea pe care o au de făcut: "Într-una din seri, cum ședea el în foișor numai ce zărește în depărtare un sul de raze scânteietoare și de ce se...
Lumină de april
de Adina Stoicescu
Þi-aduci aminte lacrima de zeu, încremenită-n zarea cenușie născând trei arce mari de curcubeu din însoțirea cu lumina vie ce ne lega privirile profunde în care reciproc ne scufundam descoperind...
cum mi-am înlocuit coastele cu elegii. e încă o trecere prin pustiu
de Plopeanu Petrache
încă nu m-am hotărât cărei nopți dintre cele pudrate cu insomnii să-i dedic una dintre elegiile mele furate în trecerea neidentificabilă prin piață la toate tarabele minuțios îngălbenite se...
Întuneric albastru
de Nincu Mircea
Blânda mângâiere a nopții, Ca un buchet de albăstrele Adunat dintr-un adânc de culegeri, Strălucește în inima întunericului Învăluindu-se în risipire prin toate. Alabastrul rămâne nesfârșit În timp...
cometa
de Alexandru Corneliu ENEA
COMETA Mai lasă-mă cometă liberă în spațiul dintre a fi și a nu fi, chiar dacă sfera ta puternic mă atrage și ne-am regăsit pulsul în ciudate flăcări după timpul care ne-a ținut în subsolul vieții....
haina
de george avram
nu încerc să ascund vreo clipă felul în care mă face să mă simt haina asta veche roasă de tot felul de atingeri, mai ales la capătul mânecilor și în jurul buzunarelor și deasupra gâtului agățată și...
Solilocvii
de George Pașa
-50- Când salcia tremurătoare-n apă își oglindește chipul, tu, pe malul plin de verdeață, i-asculți tânguirea. Și oare cui de sălcii să-i mai pese când omenirea-i frântă-n griji mărunte? În al lor...