"Între atâtea versuri" – 21231 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
JRJoachim Ringelnatz
Hans Botticher este numele său, Wurzen este o localitate de lângă orașul Leipzig. Născut într-o familie de burghezi cu tradiție în acest sens, Ringelnatz se îndepărtează de ea, și în treizeci de ani de viață practică tot atâtea meserii umile(hamal în docuri). Ajunge comandant de vas în timpul primului război mondial. Cântăreț de cabaret, pictor, hoinar, se ruinează fizic și moare în săracie. Volume de versuri: Cutia cu tutun de prizat 1912 Poezii gimnaste 1920 Considerații despre femeile suple și grase 1923 În orișice caz 1928 Gânduri la un avion 1930 Moare în 1934, cu opera scoasă din biblioteci din cauza cenzurii național-socialiste.
1 poezii, 0 proze
APAlexandru Protopopescu
Și ca poet, și ca eseist, Alexandru Protopescu își derutează cititorii, fiind, câteodată în cuprinsul aceleiași fraze, popular și academic, frust și sofisticat, grav și ironic. Îi place să spună lucrurilor pe nume, într-un stil pitoresc, de Păcală, dar și să facă demonstrații savante într-un limbaj sofisticat. Este un timid care bravează, un prinț în haine de cerșetor, iar uneori un prinț în haine de prinț. Dacă nu și-ar fi cheltuit viața cu atâta nerăbdare, așa cum își cheltuiește un copil banii într-un parc de distracții, ar fi putut ajunge un mare scriitor. S-a născut la 30 august 1942 la Fălticeni, ca fiu al unui bărbat în vârstă. La optsprezece ani a debutat cu versuri în Iașul literar. Între 1960-1965 a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. După terminarea facultății, a fost preparator la Institutul Pedagogic din Constanța (1965- 1967), redactor la revista Tomis (1967-1974), bibliotecar la Biblioteca Județeană Constanța (1974-1976),...
2 poezii, 0 proze
EVElena Văcărescu
...s-a născut în 1864, în București. Tatăl ei provenea dintr-o veche familie de boieri munteni, patrioți și literați deopotrivă, ce-l dăduseră pe cultivatul Ienăchită Văcărescu sau pe curajosul Ioan, potrivnicul greu de stăpânit al rușilor în epoca Regulamentului Organic. Mama sa a imbogatit blazonul Vacarestilor cu stema Falcoienilor, boieri olteni cunoscuți din timpul lui Mihai Viteazul, lipsiți de talente literare, nu și de pricepere în adiministrarea treburilor statului în diferite funcții. Elencuța și-a împărțit copilăria între moșia bunicilor săi de la Falcoi, pe malul drept al Oltului, și conacul de la Văcăreștii Dâmboviței, unde descoperă nu numai plăcerea lecturii dar și pe aceea a petrecerii timpului în natură sau a explorării satului din apropiere. Literatura engleză o va cunoaste prin intermediul guvernantei engleze sosite la noi ca atâtea altele, iar datorită studiilor la Paris se va familiariza cu cea franceză, mai ales ca aici are șansa să-i cunoasca pe Leconte de Lisle...
8 poezii, 0 proze
Ceocoiu Cristian
Sunt nascut in Iasi, traiesc in Iasi si probabil voi continua sa traiesc in acest oras plin de atatea amintiri ce ma vor urmari toata viata. Viata mea a inceput la cumpana dintre ani si asa sunt si eu uneori: intr-o cumpana desavarsita, nestiind in ce parte sa merg. Procesul meu de maturizare a inceput in Iasi si mai ales la Liceul "Mihai Eminescu" pe care ma bucur ca l-am urmat opt ani de zile. Curios este ca poezia nu facea parte din viata mea, dar acest liceu si mai ales unele fiinte m-au facut sa ma trezesc sau poate dimpotriva sa am adancesc si mai tare in inefabilul poeziei mele. Imi pare rau daca biografia mea nu este satisfactoare dar eu sunt o persoana introvertita si nu imi place sa spun prea multe lucruri unor persoane pe care nu le cunosc foarte bine. Aceasta este o mica parte din mine.
6 poezii, 0 proze
Mihail Dumitru
Sunt un barbat cum esti si tu, cum suntem cu totii, cu calitati si defecte.Ce motivatie si ce scop am?Atatea intrebari si atat de multe raspunsurii. Dileme si lucruri banale se reunesc într-o singura fiinta, un trup, o minte. Ce reprezint in aceasta lume? Poate ca forta de munca, poate cheia perpetuarii speciei, cu siguranta un nebun, opusul femeii, poate un scop, un visator dar cu picioarele pe pamant, poate un vis, un aparat de senzatii tari.Dar cel mai important: sunt un om. Un om care face totul sa aiba totul. Poate ca nu am totul pentru ca m-am nascut in niste conjuncturi nefavorabile. Dar fac totul ca sa am totul. De ce? Pentru ca simt ca pot! Pentru ca nu-mi place monotonia, si nu-mi place ca cineva sa fie mai bun ca mine. Chiar daca aparent las garda jos uneori si devin vulnerabil, astept un atac; ma sterg de praf si invat din greseli, devenind tot mai putenic cu fiecare esec. Nu sunt multumit niciodata de nimeni si nimic. Intotdeauna exista ceva mai bun. Momentele de...
5 poezii, 0 proze
IIlinca
Sa vorbesc despre mine. Sa stiu cine sunt. Sa ma scriu. M-am scris de atatea ori. Mereu cu alt chip. Am fost oricine, si am purtat chipul meu. Cu petalele ofilite legate in jurul gatului, si ochii deschisi. Sa vad. Sa stiu ca nu sunt oarba. Sa stiu ca n-am uitat.. Ratacita, ceilalti m-au vazut. M-au inchis intr-o lume, cu geamurile catre strada. Credeau ca prea multa miscare ma va ameti. Credeau ca o sa incep sa-i vad. Sa uit ca ei tin in mana oglinda. Sa uit ca ma vad. Sa uit ca vreau sa le scriu. Sa le spun ca inca ma vad. Sa le spun cat de tristi sunt. Morti. Ei nu-si vad chipul in oglinda lor. Acum sunt doar o ultima fraza, la capatul propriului meu nume. Aceasta este, atat de lung. Sa ma pot ascude toata dincolo de el.
24 poezii, 0 proze
ACAlbert Cătănuș
Beam us up, Scotty! Când aveam șapte ani i-au tras pe roată pe trei țărani la sute de kilometri de locul unde m-am născut: într-un cătun din câmpia Bărăganului, nu departe de orașul Brăila. Am fost al optulea copil în familie, iar pentru că eram slab și mă imbolnăvisem de friguri, dar mai ales pentru că nu voiam să sug la sân, la vârsta de opt luni, tata m-a dus la târg la Brăila iar acolo m-a dat unei cuconițe sterpe care voia un copil pe trei saci de grâu și patru găini. Știu șapte limbi în afară de română: greacă, rusă, turcă, bulgară, franceză, germană și albaneză. Înțeleg cam tot pe atâtea limbi cât cunosc. Pe tatăl și pe mama mea naturală nu i-am mai întâlnit niciodată. Toată familia mea a murit când aveam nouă ani. Unii spun că din cauza unei epidemii de tuberculoză care lovise în acele vremuri Bărăganul, alții spun că acel cătun a fost incediat de arendașul locului, iar alții mi-au spus că într-o noapte un batalion de ruși beți a trecut pe lângă el și fără preaviz soldații au...
196 poezii, 0 proze
VTvaleria tamas
M-am nascut in acelasi loc unde se nasc si muntii, probabil din aceeasi piatra.Se spune ca oamenii sunt facuti din carne si oase , eu cred ca m-am nascut din piatra si apa, colturoasa si alunecoasa in acelasi timp, uneori ca un bolovan alb de pe coasta muntilor gata oricand sa o ia la vale.Imi place natura in forma ei salbatica, imi plac oamenii domoli si cu mult bun simt imi place lumea satului si daca m-as putea preface in ceva acela ar fi un clopot de biserica. Am trait vesnic printre oamenii pe care i-am iubit agatata de sufletele lor ca un scaiete.Am avut marele noroc de a cunoaste oameni minunati si de a fi iubita de cei care-i pretuiam.Altfel, dupa atatea zbateri un simplu inginer zootehnist, pui de bihorean pribegind pe meleaguri banatene.Mi-a placut intodeauna sa scriu ceea ce simt intr-o clipa anume ca din toate cele trecatoare ale vietii sa-mi ramana mici amintiri , cateva cuvinte pe care citindu-le sa ma bucur.
783 poezii, 0 proze
GCGabriela Cernat
Sunt pasionata de poezie si tot ce inseamna frumos. Scriu poezie de la varsta de 10 ani. Am avut bucuria sa activez in cadrul unui cenaclu literar si sa colaborez cu poeti din mai multe zone ale tarii. Au fost citite cateve poezii personale la Radio, in emisiunea Clubul Adolescentilor, intre anii 1987/1989. Ma bucur ca am descoperit ecst site si ca exista atatia poeti. Ma bucur ca nu a murit speranta. In speranta ca vom colabora, va multumesc ca va straduiti si ca existati.
39 poezii, 0 proze
BBBogdan Burileanu
Urâtul Nu-l iubeau deloc. Chiar îl disprețuiau, privindu-l de sus. Un ceva, acolo, de mâna a doua. La ce bun să te împiedici tot timpul cu privirea într-o vechitură antipatică, moștenită din alte vremuri, când utilitățile, dar și gusturile, erau altele? De folosit... le era și silă să o facă. Rar erau obligați să apeleze, fără nici o plăcere, la serviciile lui – îndeobște, când nu ajungeau destul de sus. Se hotărâseră de atâtea ori să îl arunce... La ce era bun? Așa că l-au tot mutat de colo colo, prin casă. Îi căutau un loc cât mai dosit. Și i l-au găsit, până la urmă: în magazia din dos . Să zacă naibii acolo, ca un obiect de prisos ce era. Când stăpânul casei l-a călcat pentru ultima oară în picioare, e posibil să fi tras nădejde până în ultima clipă că nu va fi nevoie să se umilească într-atât. Era orgolios stăpânul... vanitos și al naibii de impulsiv. În rest – pâinea lui Dumnezeu, cum îi plăcea să fie perceput. Aruncat cu o smucitură violentă de sub tălpile bărbatului care se...
6 poezii, 0 proze
Între atâtea versuri
de Florin Andor
am să-ți dăruiesc o cochilie în care să bați cu buricele degetelor cuvintele cu sânii mici dezveliți îmi spunea dar eu număram banii ca pe niște cruci de metal rătăcitor prin vorbe și gesturi rupte...
Parodie la N0I
de Vâță - Diénes Andrea
Cum să-ți povestesc? Între atâtea versuri cotidiene Cu vulve, pipe, sticle, buruiene E greu să vorbesc. Cum să te ating? Când am doar un set de chei la gât, Ca Saint-Bernardul țuică Iar tu nu vezi...
Copiati va rog
de Aprodu ioana irina
Am lasat un cuvant pe aici pe undeva, L-am ratacit printre alte versuri nomade Atunci cand am incercat sa compun ganduri. Este incredibil cat timp am pierdut In cautarea adevarului care si el Se...
Vodevil
de cristian balint
Îți scriu pe marginea ferestrei... am închis-o de toamna trecută... de frig. Nu te deranja să citești... este numai un vodevil. dansam încolțind odată cu piatra pe marginea râpei buzunarele rupte...
Azi a văzut lumina tiparului cartea mea: "Îngerii urcă la cer"
de Belean Maria Ileana
Azi a văzut lumina tiparului cartea mea: "Îngerii urcă la cer" Coperta și grafica: Mihai Cătrună Prefața: Valentina Becart Note de lector Să am de unde curge veșnic... În primăvara anului 2009 poeta...
Cenaclul Agonia.ro - 24 februarie 2007
de Ela Victoria Luca
Cenaclul Agonia.ro va continua sâmbătă 24 februarie, orele 14.00 , la Café Deko, în incinta Teatrului Național București, cu un duet/l între doi spadasini literari foarte talentați: Zareh Ara și...
Tabloul
de Tinca Mihai-Paul
Tabloul Mă uit la el ca boul... E lung, pătrat, în rame: Tabloul... De ce să spun că el... Nu minte. E și el un mobilier, Nu-i nimic rău, Nici nu conține fier, Nici nu-i icoană... Nu-i cu Dumnezeu......
Autoportret
de veronica popa
La prima vedere ar putea părea un motiv serios de scris. Nu e însă un bun motiv pentru nici o acțiune. În fapt e cel mai bun motiv pentru a nu mai face nimic. Împlinești o vârstă oarecare, ai o...
Cronica Cenaclului de Seară din 09.06.2007
de Pușcă Ioan Gabriel
Frunza de stejar a Cenaclului de Seară « Într-un târziu Vine și poezia. După frământări de o noapte, Spre ziuă. (Pe la cântatul cocoșilor de ziuă.) - Ceva nou? întreb încercănat. - Nimic. - Atunci de...
Ce este un scriitor?
de Bogdan Butariu
Asta vreți să știți ? Păi, cum să vă explic ?…e un om care scrie mereu. Are în față un maldăr de hârtie pe care el, scriitorul, lasă să curgă un fir albastru și subțire, care se lipește de hârtie...