"Încredințare " – 901 rezultate
0.01 secundeMeilisearchVasile Copilu Cheatră
”Beneficiind de posibilitatea de a cunoaște personal doi reprezentanți din familia poetului V.Copilu Cheatră, soția și nepoata de frate, și având privilegiul de a-mi fi fost încredințate, de către soție, trei manuscrise ale acestuia: Zodia Berbecului – roman auto-biografic, Balada popândăului – amintiri din lagăr și Lacrimi pentru serafimi – scriitori pe care i-am cunoscut, am putut alcătui o interesantă biobibliografie a autorului-moț, născut la Vulcan (Hunedoara) la 5 aprilie 1912 – mort, de un cancer la coloana cervicală, la 7 decembrie, 1997, la Brașov. Poetul s-a născut la Vulcan - Petroșani și a copilărit până la vârsta de șase ani acolo, doar printr-un mic accident biografic (tatăl, minier, plecat să lucreze pentru câțiva ani la minele de cărbune din Valea Jiului). Este fiul lui Copilu Ioan a lui Cheatră, miner și agricultor și al Iulianei (n. Todor). Școala primară, în comuna Iara (1919 – 1924); Liceul de Băieți din Turda (1925 – 1929); Școala Normală de Învățători din Cluj...
1 poezii, 0 proze
Victor Croitoru
Victor Croitoru - un autor trecut prematur în lumea umbrelor (3 iunie 1951 – 24 august 1994), despre care aflăm că a fost o figură insolită a boemei băcăuane, în perioada ei de glorie „ateniană” si că a fost elogiat la debutul său în revista „Luceafărul” (2 august 1975), de criticul G. Dimisianu, care observa în poemele încredintate tiparului „o senzatie de preaplin sufletesc, de tumult lăuntric abia stăpînit, de comprehensiune în limita exploziei”. Destinul său ar fi fost cu totul altul dacă manuscrisul volumului încredintat Editurii Albatros, în 1976, ar fi urmat cursul firesc spre publicare si nu ar fi alimentat cimitirul sertarelor cu „refuzati” de asa-zisele exigente propagandistice ale cenzurii, pe seama căreia puteau fi puse însă si năravurile balcanice ale redactorilor. Victor Croitoru nu seamănă în poezie cu nici unul din poetii Bacăului, de ieri sau de azi, a fost un solitar si un singular, iar retrospectivele culturale destul de numeroase în urbea lui Bacovia merită să-l...
21 poezii, 0 proze
TAThomas Aquinas
Nascut la Roccasecca, în apropiere de oraselul Aquino, într-o familie înstarita A fost încredintat spre educare calugarilor de la manastirea Monte Cassino 1239 pleaca la Neapole la universitate; dupa care hotarsate sa se calugareasca, intrînd în Ordinul calugarilor dominicani (reunea în sec.XIII “sofistii” medievali) – întelepti pelegrini care încercau sa lumineze oamenii Pleaca la Paris devenind discipol al lui Albert Magnus ( scolastic renumit, admirator al lui Aristotel) 1256 - obtine titlul de doctor în teologie si ramâne profesor la Universitate A calatorit mult, contribuind la raspândirea stiintei S-a angajat în dispute cu avveroistii ( si ei adepti ai lui Aristotel) si cu franciscanii (adepti ai Sf. Augustin) Opera sa însumeaza cca 18 – 19 mii de pagini, în care a sistematizat si sintetizat armonios dogmele bisericii cu Aristotel si Augustin ( un sistem care a rezustat pâna azi ca un model al filosofiei catolice); A scris trei categorii de lucrari: comentarii; “Summae” si...
1 poezii, 0 proze
AȘAlex Ștefănescu
Alex Ștefănescu (n. 6 noiembrie 1947, Lugoj) este un critic literar român, care și-a încercat, fără succes, șansele și în alegeri, ca reprezentant pe listele de candidați pentru Senat ai Partidului Național-Țărănesc Creștin și Democrat în alegerile din 2000, în județul Suceava. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Autor al unei controversate "Istorii a literaturii române contemporane (1941-2000)", criticată pentru lipsa de structură și metodă, ca și pentru absența unor criterii literare. Deși a debutat ca poet, în 1965, Alex Ștefănescu s-a afirmat în calitate de critic literar. Din 1970 (când i s-a încredințat o rubrică de Comentarii critice în revista ,,Luceafărul”, condusă – la acea vreme – de prozatorul Ștefan Bănulescu), a scris fără întrerupere despre literatura română contemporană. Este autorul a peste 5.000 de articole de critică literară, a scris – sporadic – poezii, dar și proză sau piese de teatru.
1 poezii, 0 proze
Ioan Missir
Un scriitor adevărat: Ioan Missir Probabil că nimeni dintre cei ce trăiau la începutul deceniului al patrulea al secolului trecut în preajma avocatului Ioan MISSIR, aproape cinquagenar, fost ajutor de primar și primar al Botoșanilor, nu bănuia că, peste numai cîțiva ani, acesta va fi celebru nu datorită vreunui proces cîștigat ori încredințării vreunui portofoliu ministerial, ci unei cărți de război. Într-adevăr, Fata Moartă, cum se intitula ea, îl consacră pe autor fulgerător, îndată după apariția sa, la începutul verii anului 1937. Ea suscită elogiile unor importanți critici literari, cunoaște mai multe ediții (cinci în primii opt ani, alte două peste cîteva decenii), este încununată cu două premii mult rîvnite, unul al Societății Scriitorilor Români, altul al Academiei, iar autorul ei este admis, cu derogare de la statut, în Societatea Scriitorilor Români. O surpriză a fost cartea și pentru N. Iorga, care, botoșănean și el, îl știa pe Ioan Missir mai ales ca pe unul dintre adepții...
0 poezii, 0 proze
Gheorghe Orleanu
Născut la Focșani, în 1873. Studiile de drept l-au orientat în 1898 spre magistratură. Este procuror și judecător la Focșani și Galați. Debutează, în 1889, sub pseudonimul Gh. de la Odobasca, în \"Adevărul\", cu nuvele. Sub același pseudonim publică versuri în \"Contemporanul\" (1889-1891), apoi la \"Tribuna\" din Sibiu. Mare călător în tinerețe, lasă note și impresii, încă inedite. Atras și de teatru, scrie o parabolă în 5 acte, \"Pâinea păcatului\" (1905). Dramatizează - în colaborare cu Jean Bart și C.Calmuski - \"Sărmanul Dionis\" de Mihai Eminescu. Face și traduceri: \"Pentru sceptru\" de F. Coppée și \"Cidul\" de Corneille, ambele în colaborare cu D. Nanu. Decedat la Bruxelles, în urma unei operații, în 1911. OPERE (poetice): \"Din alte vremi\", ms. încredințat criticului M. Dragomirescu Colaborări: \"Literatorul\" (1899); \"Floare albastră\" (1901); \"Generația nouă\" (1903); \"Semănătorul\" (1905, 1910); \"Convorbiri critice\" (1907, 1908); \"Biblioteca românească...
5 poezii, 0 proze
încredințare
de Ovidiu Vasile
Încredințare Þi-am jurat iubire În aramaica veche În care Iisus, pe cruce A cerut iertarea Pentru noi. Sărut ochii tăi Cu buzele ude De vinul împărtășaniei Ating trupul tău Ca pe sfintele moaște...
Încredințare
de Roxana-Adina Stroilescu
Pe stradă e aer mai curat Cel de pe umeri e ca o poveste, ca o umbră discretă Ca nefrica dintr-o stea Așteaptă și nu o să te mai muște de suflet ciorchinele-ndoielii Când ai primit curajul, ai luat...
din prea multă încredinţare
de Daniela Luminita Teleoaca
cu imaginaţia noastră suplineam lipsa de etaj a unei case caducitatea bradului de duminică jumătatea absentă a florii de cais făcând sensul să atârne nu pe partea potrivită ce-i drept rămânea mai...
Mi-e dor de tine tatăl meu
de Stelian STANCU
E sărbătoare creștinească Simbol de încredințare Că sufletul stă să cârmească Ea mintea sclipitoare. Se nasc iluzii efemere Din el neant răsare gândul Eu te priveam prin falduri austere Când stam și...
doar o femeie
de Daniela Luminita Teleoaca
din vocație din pură obișnuință din prea multă încredințare fasciculelor de lumină dumnezeului tandru ascuns printre ți-am șters partea stângă reminiscențele arboricole așa înclinat ipostază...
Despre fericirea primejdioasă
de Episcop Nicolae Velimirovici
Despre fericirea primejdioasă (Scrisoarea a 243-a) Te socoți fericit cu desăvârșire și pe deasupra dai încredințare că această fericire ți-ai făcut-o singur, fără Dumnezeu și fără oameni. Ca atare,...
Dacă ai ști
de Daniela Parvu Dorin
Cu emoțiile zilelor mele te slăvesc în culorile vii, pline de rouă cu încredințare și convingere printre flori te pictez până dincolo, dincolo... de toate sentimentele mele de dragoste, de care până...
Păpuși de porțelan
de Tatiana Bîrsa
Trupuri scheletice schimonosite oarecum perfect, cu ochi de sticlă, pășesc cu exactitate pe străzile unde au mers mândri de atâtea ori. Străzi fără anotimp… Căci de atâta încredințare naivă au uitat...
Dorința
de Marius Baciu
Dorința -de MVB Ești preafrumoasă Și ești menită pentru mult mai mult Nu te priva de-acest nou început Și când o inimă fierbinte îți deschid Întoarce-ți fața către ochii mei adânc privind Și...
Braminul
de Alecu Donici
Eu v-am spus odată, că omul când greșește Adeseori pe altul se dezvinovățește; Iar dacă nu-i rămâne alt chip de îndreptat, Apoi ori întâmplarea, ori dracu-i vinovat. În India bogată Un cuvios bramin,...
Despre exercițiul cel mai important
de Velimirovici Nicolae
Unui suflet evlavios, despre exercițiul cel mai important (Scrisoarea a 180-a) Ai înțeles credința ca pe o exersare în bine. Și știi că ai înțeles-o așa cum trebuie. Exersarea ta a constat până acum...
Lumină din Lumină...
de Elisabeta Branoiu
Eu... sunt lumină din Lumină! M-am aprins din al dragostei prisos! Iubirea și căldura, ce mistuie a mea inimă, Provine de la Mirele Hristos! Călătorind prin gradul fierbinte, Al căutării de mister......
Sentiment pentru mai târziu
de Daniela Luminita Teleoaca
Azi e prematur. Îmi acord circumstanțe atenuante. Nu dezvelesc înțelesurile prea mult. Doar le ating. Cât să nu mă pierd. Aleg să locuiesc în copaci, Să mă hrănesc cu mireasma amăruie a salciei, Cu...
Ce este rugăciunea creștină și cum ar trebui să ne rugăm ca Dumnezeu să ne audă?
de Daniela Luminita Teleoaca
În conformitate cu punctul de vedere exprimat în studiile de teologie, rugăciunea este „ridicarea minții și voii noastre către Dumnezeu” (Evagrie Monahul, Cuvânt despre rugăciune, apud ÎCO 1992:...