"[nespus de oameni urlam decădere și încă ceva]" – 4412 rezultate
0.04 secundeMeilisearchGOLCEA LAURENTIU ALEXANDRU
Am început să scriu la începutul anului 1991 pentru a spune cumva ce nu puteam spune pe vremea aceea care încă mirosea a dictatură . Am început să scriu bacovian descoperind că există întradevăr "terapie prin scris ". În anul 1993 încurajat de colegii de clasă și de profesoara de limba română Gearmaty Salvina am obținut locul doi la concursul din vremea aceea "Tinere condee" . Am scris și scriu poezii despre viață, despre tine, despre mine și despre gândul nostru nespus, ascuns poate și nouă în momentul acesta . "Nu scrii fiindcă ai ceva de spus , ci fiindcă ai dori să spui ceva " Cioran - Sfârtecare
8 poezii, 0 proze
Tanasa Alina Loredana
sunt un suflet ca oricare altul...care a suferit,a iubit....care incerak sa treca prin lume ca un nor pe cer...care are o mie de intrebari cu raspuns neinteles shy alte o mie de intrebari fara raspuns...dar dak ma gandesc...intrega noastra viata e plina de intrebari...shy toate incep cu de ce.....shy nu numai intrebari...mai sunt shy regrete...Regret un cuvant nespus, regret o vorba aruncata cu rautate, regret un gest nefacut, regret o mangaiere neoferita, regret timpul pierdut, regret anticipat timpul pe care il voi pierde, regret cearta aceea stupida, regret ca nu spun "te iubesc" suficient de des unei persoane, regret ca nu am acum pe cineva langa mine, regret un telefon dat, regret un mesaj scris, regret o zi pierduta, regret o ocazie unica pierduta pentru totdeauna, regret ca am fost proasta cand nu trebuia, regret ca inca mai sunt, regret ca imi pasa cand ar trebui sa dau cu piciorul, regret ca vad mai mult decat ar trebui, regret ca nu sunt ignoranta si regret ca regret atat de...
1 poezii, 0 proze
Cristina Grigore
Eu si copac imbatranind… Undeva In mine, Zac lucruri nespuse: Credinta, Echilibrul, Efemerul, Evadarea, Gustul sangelui, Haosul. Eu. Aspiratii Si aceasta seara trista Imi pun masca de femeie Resemnata Si incep aceasta scrisoare Catre El: Eu Si copac Imbatranind...
28 poezii, 0 proze
george avram
probabil că biografia poate fi pusă sub semnul alterității, al limitelor inter-zise. dar ea se sustrage necontenit, trasând un spațiu deschis rătăcirii și răbdării. re-capitularea publicării și recunoașterilor nu ar face decât să disloce. prin urmare o las să se desfășoare nespus, să facă jocul în care respirația ritmează. e mai mult bio decât grafie: născut în sud, crescut la țară școala în Tg-Jiu, până în 1999 licență în Filosofie și master în Studii Europene 2003/2005 Cluj-Napoca debut publicistic în 1994 membru fondator al ONG-ului "Inițiativă și Acțiune", cu scop umanitar 2005 specializat în resurse umane. contact: jorj_pi@yahoo.com
127 poezii, 0 proze
Sergiu Aga
Sunt eu.
1 poezii, 0 proze
[nespus de oameni urlam decădere și încă ceva]
de Daniel Dăian
din animalul care își dorea să trăiască disperarea fiarei înaintea sacrificiului pentru o scurtă perioadă am fost momente în timpul acestor întrebări-mușcătură ca o ploaie aruncată dintr-un bloc turn...
Onirocritică
de Guillaume Apollinaire
Cărbunii cerului erau atât de aproape încât mă temeam de văpaia lor. Erau gata să mă ardă. Dar avea conștiința veșniciilor deosebite ale bărbatului și-ale femeii. Două animale neasemeni se...
oniocritică
de Guillaume Apollinaire
Cărbunii cerului erau atît de aproape încît mă temeam de văpaia lor. Erau gata să mă ardă. Dar avea conștiința veșniciilor deosebite ale bărbatului și-ale femeii. Două animale neasemeni se...
Nuntă ca-n povești... de groază
de Rodean Stefan-Cornel
Pentru Vlad, faptul că a fost invitat la nunta lui Daniel, băiatul lui Neluțu Plopșor, nu a fost nicio surpriză, deoarece cu Neluțu era prieten foarte bun încă din adolescență și din prima tinerețe....
Maia
de Monica Ioana Dorgo
(...) -Mamă, nu-mi pot explica splendoarea grădinii în anul acesta, parcă a presimțit că mă întorc acasă, niciodată piersicii, merii,bătrânul păr, daliile, rozele n-au fost mai rodnice ca a cum....
Recenzie de toamnă la câteva poezii scrise de Cristiana Miu
de Maria Prochipiuc
Motto: se spune despre mine că am doar o viață fără ghilimele adăpostesc în ochi seva lumilor și trec nepăsătoare mai departe nepăsătoare ca valurile doar ca țărmurile încă nedescoperite cu acea...
national treasure
de emilian valeriu pal
dacă ai noroc metroul face o oră pînă în centru ai putea să vezi și tu niște vedete în carne și oase poate beckam la braț cu posh spice mulțimea urlă urli și tu urletul e o formă de existență londra...
Despre a fi in \"daca\"...
de oana stoian
… Daca as fi magician as da fiecarei persoane cate un vis nebun…nu i-ar ajuta cu nimic probabil…dar ar putea spune ca au avut un vis nebun…Daca as fi pictor as picta lumea…fara culori ci…fara...
nu
de emilian valeriu pal
n-am să înțeleg niciodată senilitatea umană ne trezim uneori și aflăm marele actor a murit marele scriitor a murit marele artist a murit preț de o clipă scurmăm în memorie - ca păsăretul înfometat...
Ecoul tăcerilor
de Erika Eugenia Keller
sunt momente când sângele din cuvinte începe să clocotească când limba mea devine lamă, iar gândul o torță aprinsă în mijlocul pieptului- fiecare insultă, fiecare nedreptate, o piatră aruncată în...
Mituri
de Jim Morrison
Mă gândesc la povesti nespuse De frica unor mituri ce s-au năruit de mult Atât de mărete,atât de înalte Încât la prăbusirea lor,oamenii le-au închis în morminte de stâncă Ca să nu mai moară vreodată...
portret de femeie
de Ela Victoria Luca
ea era albă și bolnavă de aer își acoperea fața să poată respira ea era frumoasă ca o pânză de păianjăn țesută discret între o mie de secunde cu ochii rotunzi căutând nici măcar de sine nu-și aducea...
Bobocul de rata cel urat
de Hans Christian Andersen
Ce frumos era la tara! Era în mijlocul verii; grâul isi legana spicele-i galbene, ovazul era înca verde, si prin livezi fânul era asezat în capite mirositoare; barza se plimba de colo-colo cu...
duminică și un prieten cu nasul lipit de umărul meu
de Dana Banu
țin minte străzile înghesuite una în alta zăpada strălucind sub bocancii noștri uriași de armată umbra se întinde molatic peste întâmplări de oameni tăcuți înspre noapte un singur chibrit aprins la...
Casa din pânza de păianjen
de sophia elisa coreli
În anii aceia, primii ai existenței mele, toate lucrurile și ființele pe care le descopeream în jurul meu, erau nespus de frumoase, poate din pricină că de când mă știu mi-au fost dragi oamenii și...
