"(ne)cuprindere" – 20277 rezultate
0.02 secundeMeilisearchGeorge Sorin
Tu, orhidee ce îmi porți zâmbetul în noapte Corola inimii deschide-o sub roua dimineții... Și spune-mi, iubito, când visul ne cuprinde Ti-e dor de-mbrătisarea mea în care să te pierzi pentru o clipă?
14 poezii, 0 proze
florea vanda steliana
Ar putea să ne mire debutul întârziat al Vandei Florea cu volumul intitulat sugestiv „Catapeteasma luminii”. Asta pentru că Lightheart, așa precum o cunosc cei care ascultă emisiunea postului Radiolynx din București – Casa Poetescu, este o autoare care a cochetat de ceva timp cu poezia și chiar a participat la mai multe cenacluri literare. Totuși, din motive de nimeni știute, a preferat să-și tăinuiască manuscrisele și chiar să le dea uitării. Să fi fost teama, să fi fost neîncrederea sau nevoia unei intimități creatoare? Poate câte puțin din fiecare însă, până la urmă, Vanda Florea a înțeles că din moment ce primești un dar de mare preț precum poezia, trebuie să-l dai mai departe. Poezia nu este un act al egoismului. Ea poate vindeca suflete, poate lega punți durabile între oameni sau poate fi o cale spirituală. Chiar dacă volumul Vandei Florea cuprinde fascicule de poeme luminoase care ne pot trimite la Blaga sau „stoluri” de cuvinte cu iz stănescian, nu voi insista asupra...
12 poezii, 0 proze
Adriana Georgian
Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ...
3 poezii, 0 proze
Sofocle
Sofocle (Greacă veche Σοφοκλῆς - n. 496? î.Hr. - d. 406 î.Hr.) a fost un poet tragic grec. Împreună cu Eschil și Euripide, a pus bazele tragediei clasice grecești[1]. Aduce însemnate inovații în tehnica teatrală: renunțarea la conexiunea trilogiei prin crearea de piese independente, mărirea numărului choreuților de la 12 la 15, introducerea celui de-al treilea actor, dezvoltarea dialogului, importanța acordată decorului și costumelor. Opera marelui tragic, continuator al lui Eschil, cuprinde peste 120 de piese (după diverse păreri și izvoare, numărul pieselor e de 123, 130, 133, ba chiar și de 140), dintre care ne-au mai ramas în întregime numai șapte. Scriitorul s-a născut în anul 496 î. Hr. în Colonos, cartier mărginaș al Atenei, într-o familie înstărită, fiind fiul lui Sofillus, un armurier bogat. Sofocle a beneficiat de educația specifică tinerilor timpului, inițiindu-se în teoria și practica muzicală (profesor i-a fost Lampros, unul dintre...
0 poezii, 0 proze
nicolae costel alin
Nu știu ce am realizat în viață, nu știu ce voi realiza. Merg înainte și cu rele și cu bune și poate cândva voi întâlni un îngeraș care merită și voi fi din nou fericit. Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ... (Adriana Georgian)
78 poezii, 0 proze
Eugène Guillevic
Eugène Guillevic (semnând adeseori sub semnătura simplă Guillevic) a fost unul dintre cei mai mari poeți francezi ai secolului XX. Stilul său, foarte direct dar și sugestiv în același timp, se caracterizează prin respingerea metaforelor. A fost tradus în mai mult de 40 de limbi diferite în 60 de țări. A primit, printre altele, Premiul Goncourt (1988), Marele Premiu Național Pentru Poezie (1984) etc. *** Eugène Guillevic (Carnac, Morbihan, 5 août 1907 - Paris, 19 mars 1997) est un poète français de la seconde moitié du XXe siècle. Il ne signa jamais ses nombreux recueils que de son seul nom, Guillevic. Il vient au monde dans le paysage pierreux et marin de la Bretagne. Puis son père, d'abord marin, se fait gendarme et l'emmène à Jeumont (Nord) en 1909, à Saint-Jean-Brévelay (Morbihan) en 1912, à Ferrette (Haut-Rhin) en 1919. Après avoir passé un baccalauréat de mathématiques, il est reçu au concours de 1926 dans l'administration de...
2 poezii, 0 proze
André Gide
Né le 22 novembre 1869 à Paris, André Gide est le fils unique de Paul Gide, professeur de droit, et de Juliette Rondeaux, riche bourgeoise d\'origine normande. «Né à Paris, d’un père uzétien et d’une mère normande, où voulez-vous, monsieur Barrès, que je m’enracine? J’ai donc pris le parti de voyager.» À la mort de son père, Gide n\'a que onze ans. Il est donc élevé par sa mère dans une atmosphère de rigueur morale qu\'on a dit castratrice, entouré presque exclusivement de femmes. Il épousera Madeleine Rondeaux, sa cousine de Rouen, en 1895. Dégagé de tout souci financier grâce à sa fortune personnelle, Gide s\'oriente très tôt vers une carrière littéraire dont ses premiers échecs ne le détournent pas les Cahiers d\'André Walter (1891), publié à compte d\'auteur: il se déclare soucieux de produire une œuvre qui assure sa postérité plus que sa gloire immédiate. Après Paludes (1895), Gide se moque des symbolistes et de lui-même, il publie les Nourritures terrestres (1897). Ce livre...
5 poezii, 0 proze
Bruno Bernier
Né à Lille en France le 2.03.1956. Directeur Editorial dans une société des sites internet et homme bleu de www.bleu.org Recueils de poèmes de Bruno Bernier Soleil Noir Soleil Bleu Musée Timbré Poèmes-Timbrés Soleil Nu Hotel Lutetia Soleil d\'Encre Soleil d\'Encre II
1 poezii, 0 proze
Léopold Sédar Senghor
Né à Joal, au Sénégal, le 9 octobre 1906, Léopold Sédar Senghor fait ses études à la mission catholique de Ngasobil, au collège Libermann et au cours d\'enseignement secondaire de Dakar, puis, à Paris, au lycée Louis-le-Grand et à la Sorbonne. Il est reçu à l\'agrégation de grammaire en 1935. Tout en enseignant les lettres et la grammaire au lycée Descartes à Tours (1935-1938), il suit les cours de linguistique négro-africaine de Lilias Homburger à l\'École pratique des hautes études et ceux de Paul Rivet, de Marcel Mauss et de Marcel Cohen à l\'Institut d\'ethnologie de Paris. Nommé professeur au lycée Marcellin Berthelot de Saint-Maur-des-Fossés en 1938, il est mobilisé en 1939 et fait prisonnier en juin 1940. Réformé pour maladie en janvier 1942, il participe à la Résistance dans le Front national universitaire. De 1944 jusqu\'à l\'indépendance du Sénégal, il occupe la chaire de langues et civilisation négro-africaines à l\'École nationale de la France d\'outre-mer. L\'année 1945...
15 poezii, 0 proze
Roberto Juarroz
Né le 5 octobre 1925 à Coronel Dorrego dans la province de Buenos Aires (Argentine), Roberto Juarroz a fait des études de lettres et de philosophie à l\'université de Buenos Aires et s\'est spécialisé dans les sciences de l\'information et de la bibliothécologie. De 1958 à 1965, il a dirigé la revue Poesia = Poesia. Il a traduit des poètes étrangers, notamment Antonin Artaud. Il a été l\'ami d\'Antonio Porchia. Entre 1971 et 1984, il a été directeur du Département de Bibliothécologie et de Documentation de la faculté de philosophie et de lettres de l\'université de Buenos Aires. Mal vu des militaires argentins, il a dû s\'exiler aux Etats-Unis et en Colombie. De retour en Argentine, il a dû affronter l\'intolérance, cette fois, des intellectuels de gauche. A nouveau exilé, il a voyagé. Il est devenu expert de l\'Unesco dans de nombreux pays d\'Amérique centrale. Sa compagne, Laura Cerrato, professeur de littérature anglo-saxonne à l\'université de Buenos Aires et poétesse, l\'a suivi...
9 poezii, 0 proze
(ne)cuprindere
de Mihaela Popa
și eu sunt Evă pentru care un Adam simte mușcătura tristeților lumii suntem împărțim din taina împărțitorului
Mai tii minte ?
de pop romeo
Mai tii minte vioara ce ne ineca inimile, cuprindere argintie deplin mangaietoare ca si icoanele inaltelor manastiri astrale ce ne duceau rugile la sfintii datatori de sperante pentru viata de dupa...
Antitezele 1, Eshatologia 1, Demiurgii 1,2
de razvan rachieriu
Antitezele caută să ne convingă că realitatea se prelungește în non-realitate unde activează irealitatea arhetipală, că viața se continuă în non-viață unde guvernează nefiindul însuflețit de...
tablouri și statui
de Constantin Enianu
Dintre capodoperele Ermitajului, ne permitem în acest material a alege un fragment din vastul suport expozițional, descriind maeștrii picturii și sculpturii franceze din secolele 17-18, ca și cum am...
ARSURA DIN URMA GLONTELUI
de Adi Cristi
Foarte mulți dintre noi suntem în stare să ne cunoaștem pe de rost numele. Nu mai avem nevoie să ne scoatem cartea de identitate sau buletinul de identitate sau pașaportul turistic, de serviciu sau...
Singurătatea
de Silviu Somesanu
Sunt atât de singur că te pierzi în singurătatea mea fără haine și cu sufletul gol. Numai după ce ne cunoaștem bine și degetele tale simt carnea moale mă învelești cu trupul tău cald. Învins de...
perfecțiunea nu e pentru oameni
de Mihaela Popa
din cât mi s-au promis Doamne aștept o mică parte știu că se va îndeplini restul e deșertăciune și noi oamenii avem mereu promisiuni ce nu se vor îndeplini știu că s-a spus că tu ai călcat apa ai...
Roata vieții
de Dumitru Sava
Oricât mă străduiesc să-i fiu pe plac lui Melchizedek și să-mi imaginez geometria sacră numită floarea vieții, enigmatică ansamblare de cercuri, drept model al creației sub care se relevă ordinea...
Punctul și linia
de Traian Rotărescu
Sensul, adevărata dimensiune a divinului în conștiință e dat de CUPRINDEREA minții (mecanismul aurelian al universului intuit la toate nivelurile) indiferent de neînsemnătatea împrejurărilor. Ceea ce...
La vida es sueño
de Mihaela Marcela Albu
Am visat cai sălbatici, cai în galop Cu coama bătută de vânt Gânduri zburau peste ape, peste întinsele șesuri Stele și lună priveau fuga nebună Drum înainte, fără întoarceri Foc în copite, arsuri de...
