" Evocare" – 552 rezultate
0.01 secundeMeilisearchJean Mogin
Născut la Bruxelles, la 25 aprilie 1921. Jean Mogin se trage dintr-o familie de origine franceză, emigrată în Țările-de-Jos cu puțin înainte de revocarea Edictului din Nantes (1685). Fiu al poetului Norge, Jean Mogin este poet, autor dramatic și critic literar. A studiat arheologia și istoria artelor. A condus serviciul de teatru și literatură al Radiodifuziunii naționale belgiene. Poeți mai vârstnici, de prestigiu, și critici ca Franz Hellens și Jean Tordeur au relevat calitățile esențiale ale scrisului lui Jean Mogin în poezie și teatru : „un poet dăruit cu un verb ales și interogativ patetic, cu alură incisivă, cu abundență lexicală, cu nerăbdare pasionată”. A publicat culegerile de poezie: La vigne amere (Vița amară), în 1943 – Premiul poeților; Les vigiles (Ajunurile), în 1950; Les patures du silence (Pajiștile liniștii), în 1956 – Premiul gândirii franceze.
2 poezii, 0 proze
John Berryman
John Berryman (1914-1972) a fost, alături de Lowell, unul dintre poeții cei mai de seamă ai Americii deceniilor \'50 și \'60. După un debut care a atras atenția - lungul poem narativ Omagiu pentru Doamna Brodstreet - evocare într-un limbaj de mare concizie și originalitate a uneia din primele poete puritane ale Statelor Unite, Berryman a evoluat spre un stil tot mai personal, care l-a impus ca una din personalitățile influente ale literaturii țării sale. Cântece de vis este opera sa majoră, care l-a preocupat în ultimii ani de viață (înainte de sinuciderea sa, de asemenea înfăptuită prin aruncarea de pe un pod). E vorba de un lung poem narativ, suită de aproape 400 de piese scurte în trei stanțe a câte șase versuri, în care eroul, uneori povestind la persoana întâi alteori, chiar în cuprinsul aceleiași poezii, acceptând să fie văzut din afară, ca simplu personaj, uneori dialogând cu sine însuși, alteori cu un interlocutor căruia i se adresează cu apelativul folosit in blues, „Domnule...
1 poezii, 0 proze
Leconte de Lisle
Charles-Marie René Leconte de Lisle (n. 22 octombrie 1818 - d. 18 iulie 1894) a fost un poet francez, reprezentant recunoscut al curentului parnasianist, teoretician al „artei pentru artă“ și al interdependenței dintre poezie și știință. Leconte de Lisle s-a născut într-o îndepărtată colonie franceză, a cunoscut îndeaproape cultura Indiei și peisajul exotic, ceea ce se va reflecta în poezia sa. Creația sa poetică se caracterizează prin evocarea nostalgică a marilor mituri și civilizații străvechi orientale și occidentale, cu elemente meditative asupra condiției umane, propunându-și să ofere un ideal etic superior contemporaneității. Susține impersonalitatea în artă, descrierea exactă, reprezentările precise, expresia a unei erudiții riguroase, cultul frumosului și perfecțiunea formală. Scrie ciclurile de versuri Poeme antice, Poeme și poezii, Poeme barbare, considerate opera sa cea mai valoroasă. Poemele inspirate din peisajul tropical și descrierea animalelor exotice îl...
21 poezii, 0 proze
Viorel Darie
Facultate de Matematică la Iași absolvit in 1973. Activitate de analist-programator la Institutul pentru Tehnica de Calcul - București, Banc Post, SIVECO, BIS și TVR. Hobby: Șah-ul programat. In paralel - pasiune pentru creații literare. In prezent autor al mai multor cărți: - "Adoris și Kromia" - roman - "Puterea Razei Albastre" - roman + povestiri - "Eternele visări" - povestiri - "Grandoarea Chinei " - Amintiri de călătorie în China - "Amintiri din Epoca Felix a calculatoarelor romanesti" - evocarea anilor de lucru la ITC - Institutul pentru Tehnica de Calcul - "Povestiri din Moldovita" - amintiri din copilărie - "Povestiri crestine" - povestiri cu conținut creștin - "Valdenzii din Piemont" - roman de istorie religie - "Alte povestiri din Moldovița" - interviuri din satul natal - "Bucovina - Plai de basm și de dor" - întâmplări din copilărie - "Ecouri de mandilină" - roman Aceste volume sunt publicate prin editura InfoRapArt din Galați, sub îndrumarea scriitorului Petre Rău, care...
197 poezii, 0 proze
Ionel Teodoreanu
Romancierul, cunoscut pentru trilogia sa \"La Medeleni\" este iesean, fiu al avocatului Osvald Teodoreanu si al Sofiei. Nascut la 6 ian. 1897. Termina Liceul National Iasi, iar in 1919 obtine licenta in drept. Profeseaza avocatura, dar e atras de beletristica. Debuteaza cu schita \"Bunicii\" (in \"Insemnari literare\" 1919). Se casatoreste, in 1920, cu Stefana Lupascu (scriitoarea Stefana Velisar). Debut editorial cu volumul de nuvele \"Ulita copilariei\" (1923). Este legat, ca si fratele sau Pastorel, de grupul \"Vietii Românesti\", tutelat de Ibraileanu. A scris vreo 20 de carti in proza, dar a avut cel mai mare succes de public, mai ales in rândul tineretului scolar, cu romanul masiv \"La Medeleni\" (1925-1927). Critica a subliniat prospetimea condeiului sau in evocarea copilariei si a adolescentei exuberante. Presarând cele trei parti ale cartii cu intâmplari din propria viata, se pierde subtil in analiza sufletului omenesc. Creeaza câteva tipuri memorabile de fete (Olguta,...
16 poezii, 0 proze
Evocare
de Eugen Popiți
Iei un adevăr, îl culegi din poezia cu care te-ai obișnuit, încă de demult, să fii stare, și îl dai cuvintelor. Acestea, flămânde din aroganța cu care le ignori printre lucruri, mușcă hain din el, îl...
Evocare
de Nichita Stănescu
a era frumoasa ca umbra unei idei, -- a piele de copil mirosea spinarea ei, a piatra proaspat sparta a strigat dintr-o limba moarta. Ea nu avea greutate, ca respirarea. Rizinda si plinginda cu...
evocare
de Ioan Ivașcu
ea era frumoasa ca tasta calculatorului lipita cu scotch, ca etichetele de pe borcanele cu smantana, ca profesoara noastra tanara de limba romana, cu sanii ei neobisnuit de ascutiti, cu un fir de...
Evocare
de Dorina Popovici
Cind te-am cunoscut, traiam in prezent - acum, m-am pierdut in timp, caci tu esti Balcic si Uondon si Londra, si jumatati de coloane, si pagini medievale; si linistea sta la masa cu mine,...
Evocare
de Nichita Stănescu
Ea era frumoasă ca umbra unei idei, -- a piele de copil mirosea spinarea ei, a piatră proaspăt spartă a strigăt dintr-o limbă moartă. Ea nu avea greutate, ca respirarea. Râzânda și plângânda cu...
Evocare
de Felix Onofrei
...prima zi... pregatiri pentru plecare... grabita esti sa fii intampinata zoresti ceasurile diminetii sari peste pranz,dai telefoane... suspine marunte inlaturi din cale... asculti de ceasul tau...
evocare
de ama ada anghel
mici semne secrete ii ascundeau pielea dar el era mai mult si mai departe ascuns in semnul inlantuit de lumina camfor si sare intors mereu spre ferestre se desfacea ca un puzzle sub banda scotch a...
Evocare III
de sorin golea
greşeala. cumva dureros, m-a altoit pe tulpina magnoliei - jupuit, într-un amurg zdrențuros; zid mânjit de creierul nebuniei... doi copaci înfloresc pe enei, mai jos, în cartea de la ora 1o,oo a...
Evocare
de sorin golea
dumnezeu - rotunjire. foarte greu, precum îți strig din propria-mi greșeală: marea tethis s-a retras. nu e nici o picătură de apă în peri, în podoaba capilară. doar sarea, nisipul galben și saltul....
Evocare
de Nichita Stănescu
Ea era frumoasa ca umbra unei idei, -- a piele de copil mirosea spinarea ei, a piatra proaspat sparta a strigat dintr-o limba moarta. Ea nu avea greutate, ca respirarea. Razanda si planganda cu...
evocare (111)
de sorin golea
război cu o viteza uluitoare; tată şi mamă acoperiți de glorie, rece nesfârşită încordare – (fiul duh şi fiica materie;…) aceleaşi sunete fioroase-n arie - fundal ploios, nu se aud; nu au valoare -...
Evocare
de Andrei Novac
Era o lume, care a murit. In ea, eu inca mai exist rasucindu-mi existenta in jurul sunetelor inserate de chitara. Tu nu existai pe atunci. Eu ma nascusem copil, cai alergand prin visul mamei mele....
Evocarea finala
de Cazangiu Liviu
A înțelege dorul meu neexistent, A înțelege vorba,traiul meu eminent, Sortit să fiu de teamă,dar pașnic îți șoptesc, Spre a mea pierzanie,viața mi-o citesc. Special a mea sentință,ucideri în amurg,...
Evocare
de Claudiu Constantin
Din negura noastră nu se va mai naște nimic; nimic sub cerul nostru deja pierdut, nimic peste lutul nostru îngropat în timp. Din secundele noastre va urla timpul ucis de noi când eram împreună, ne...
evocare
de Dana Mușat
uneori vreau să văd o piesă de teatru pe scena din camera mea aia cu pereții mov ca fusta nașei la nunta mamei avea poalele până în pământ căzute ca niște bale de buldog și-un zâmbet șters de parcă...
