Poezie
66
1 min lectură·
Mediu
printre reșouri umane
stinse
cerșetorii caută
adăpost
tinerii deschid geamurile
și ninge
peste paltoanele tuturor
o vietnameză visează
lângă mine
mâncărurile mamei
cu ciuperci fierte, frunze verzi
și moi
știu, domnișoară
ploile musonice
sunt atât de departe
mi-am amintit și eu
că despre viața mea nu mai pot
scrie mare lucru
atât că mi-aș dori
ca apartamentul meu să fie o țară
să mă bucur că iau doar troleibuzul
până acolo
unde cineva m-așteaptă
în camera în care
n-am mai făcut patul
n-am mai dus gunoiul
când e eclipsă de lună, domnișoară
stau la geam, rugându-mă să vină
cutremurul ăla mare
doar să ne iubim iar
aproapele, să mai simțim ceva
orice.
0011
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Zburlea Ariana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 112
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Zburlea Ariana. “66.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zburlea-ariana/poezie/14201301/66Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
