Poezie
Și tablourile se îndrăgostesc
1 min lectură·
Mediu
Oare tu vei fi al meu? mă întreb pe întuneric,
unde patul e o corabie
și eu ies din ramă, ca o sirenă
ce nu a găsit somnifere în mare.
Oare ce mănânci
când ești trist?
Mă întreb, strângând niște pești
în burta unui pirat mort.
Să vin la tine, acum, noaptea, nu e o soluție.
Să trag marea după mine
când gândul tău încă n-a adormit.
La cum ploua cu păsări azi în ochii tăi,
poate-l voi găsi în paharul cu apă
de pe noptieră.
Acum tu ești tabloul meu de la fereastră
din muzeul ăsta cu podele
care scârțâie de curățenia pașilor tăi
ce m-au zărit azi.
Ești abătut,
mănânci pâine cu unt.
Și mesteci atât de lung,
de parcă nu ai vrea să fii părăsit
nici de o bucată de pâine.
Știu,
și tu cauți somnifere
și tragi după tine marea,
dar uneori o închizi într-un sac roșu
tot amânând să devii un tablou liniștit
ca mine.
Dar nici picturile nu dorm prea bine,
tu știi?
001.088
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Zburlea Ariana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 169
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 31
- Actualizat
Cum sa citezi
Zburlea Ariana. “Și tablourile se îndrăgostesc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zburlea-ariana/poezie/14183353/si-tablourile-se-indragostescComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
