film de groază cu ego descompus

e înspăimântător

am trăit doar în mine

din filme din cărti

fără să țin minte nume

văd sunt respir doar microexpresii

am trăit doar în mine

din muzică

fără să țin minte versuri

din visele mele

și ale altora

din mișcările lor pe stradă din bârfele lor

m-am machiat cu secretele lor

cu care-mi stă mai bine

ce mă avantajează în funcție de sclipirea din ochi dintr-o zi

mi-am impus să fiu pe rând

el ea ei ele

curva nebuna înțepată

degradată

atee călugăriță frigida fragilă nesuferită

ce sunt dincolo de mănunchiuri de genuri și trenduri și etichete de borcane

ce sunt dincolo de ce-mi place de ceea ce nu-mi place

dau tot la o parte

ca niște pahare goale care mă enervează când le văd pe masă

se sparg și

sunt eu

pixel negru pe fond alb

o tăcere cât o piatră

artă moartă

sunt eu

cea mai goală cutie de sub brad

împachetată perfect

cu puțină poezie scrisă pe spate

mă mai iubești?

voi face un cenaclu de poezie unde poezia va fi muțenie

să vedem a cui muțenie e mai profundă

sunt atât de goală

că îmi vine să mănânc un pulover gros de lână

și să beau clor

eusuntdoarcândtacșiteating

ce ești tu

o tăcere cât o piatră

sufocată

de mașinării pline de idei și istorii regurgitate de alții

ne manipulăm convenabil și

istoria nu există

e un păianjen și ți se prezintă ca o proteină spike

că realitatea e subiectivă și nu singulară

ai nevoie de toți ca să știi adevărul obiectiv

și de freud

de toate generațiile vii

de la babilon încoace

9.000.000.000x1.000.000 cred nu știu

am fi așa de mulți nu

ar mirosi a putrefactie

da

parcă și văd că am atârna în spațiu la polul sud ținându-ne fiecare de tivul pantalonului celuilalt

pe o scară invizibilă

ca atunci când se cântă veșnica pomenire

dar fără colivă

și poate atunci aflăm adevărul

poate atunci mă vei judeca mai puțin