așteptările unui nebun

”și stejari din degete subțiri
al unei eden cu cer șaten
în care tu ești singur creator
să desenez o lume perfectă
e tot ce mi-ai cerut și am știut,
pe care am scris și plâns.
să-mi zgârii în jurnale,
să-mi dea aripi în spate.
să mă alinți cu pieptul,
poate să-mi scrii că am ochii vii.
cu miez alb de pâine coaptă,
și mereu mi-am dorit să fiu mângâiat,
ca și când privești un orfan.

dintre cuvinte
să zâmbești tăcerilor
că nu știu,
să taci când știi
când mă vezi mâncând cenușă.
să-mi dai miere,
și te vei bucura”.
ieri pentru totdeauna
să-mi zici,, nu plânge după mâine, că va deveni
pentru-a m-ajuta să respir.
când dorm,
mereu mi-am dorit să mă săruți ”

las și steluță, pentru că prea ”ne-am străduit”. :)