Jurnal
click
poem refăcut. 2019
2 min lectură·
Mediu
câteodată sângerez
o dragoste trăită într-un vârf de pix negru care a rănit hârtia
într-un ochi de lumină pădure siberiană care-mi călăuzește somnul
ca anubis cărând morții
zâmbește. și cântă la pian note cu numele meu
se oferă ca o rună
ca un poem erotic descântat pe o melodie satanică
si mă întrebam cum se simt oasele lui când e slab
mă întrebam cum se simte transpirația lui
când e beat
sângerez o dragoste psihică
ce apare doar în somn
pe tăcute, ca atunci când ne scriam
pe foi ca pe nori în timpul cursurilor
când ne țineam de mână privirile nordice și mă feream
că din clipă în clipă puteai deveni ce era tristan pentru isolda
nu știu dacă mă priveai cu lumina stinsă
eram prea preocupată de aparențe.
nu am vrut să te las
să te așezi
pe secundarul cutiei cu bombă din piept
că toată viața s-ar fi lăsat mult prea grea pe fiecare cuvânt
pe fiecare bilet de tren către moldova
și eu sunt un animal finit, spre deosebire de iubire
sângerez și ascund
petele astea de gel negru în mine
ca pașii unui criminal din calea lui sherlock holmes
dezvelesc piatra cubică, mă uit la ele doar când te visez
subconștientul meu s-a îndrăgostit de tine, david
se freacă de tine ani lumină într-un vid pineal
și aștept să-mi treacă
îmi amintesc că te-am iubit cum plânge o pasăre
sau ca un bărbat
dincolo de ochii mei de miel
într-un fel care face timpul să i se zbârlească părul
într-un fel care nu s-a întâmplat niciodată
ca un click pe declanșator
o imagine fantomă într-o cameră fără film
00923
0
