Poezie
alif ie
1 min lectură·
Mediu
liniile rămân aici vor să se lingă
câteodată și luminile experimentează ceea ce se întâmplă când autobuzul (gândurilor) se oprește brusc
și tendința multor lucruri de a clădi ceva chiar și invers (cât de puțin se poate vorbi despre punctul acela de echilibru)
îmi privesc propriul chip nebărbierit cine e ăsta mereu mi s-a reamintit că oglinda chiar crede că știe cum arăt dar nu știe și că mereu pare firesc ca imaginea să nu țină pasul cu gesturile mele (teatrale)
deja știm cu toții că moartea e o femeie
mă șochează frecvența cu care renunțăm la reflexe
e inutil să pomenesc nevoia de organizare în haos (potențialul e pretutindeni)
câteodată părul meu parcă ar fi un cod de bare (slavă Domnului părul n-are nimic dogmatizant în el)
ce nevoie aveți de insula șerpilor mulți au așa ceva în cap
de acord gândurile au masă
(10 aprilie 2009/ora 21:33)
012.199
0
e mișto ideea cu gândurile din final, deși tot ceea ce ai spus tu până acum îmi provoacă un déjà vu puternic.
oare de ce?