Poezie

Pe tabla de șah a amintirii

1 min lectură·29 decembrie 2009

Mediu

Eram ca un steag legănat de vânt,

pășeam cubic pe pietre cubice,

marea cubică era o față de masă

și soarele cubic se pregătea să mănânce

......... (deja își pusese cuțitul și

furculița). Parfumuri dansau exaltate,

delfini cereau borcane în magazine și,

și, și, și.... Meduzele își făceau coafura!

Oh, da, creșteau zgomote în copaci,

zgomotele ne transmiteau mentalitatea lor,

noi, crescătorii de romburi, mergeam mai departe...

Un personaj invizibil mi-a spus că

în capul meu crește o eternitate de cercuri,

după care am devenit un castravete roz

cu mâini și picioare, stelele de mare

și-au aprins torțele, pe când sorbim din

paharele pline ochi cu tăceri aurite...

Diafani

norii

erau cetățeni cu acte în regulă.

Și multe curcubee personale, orchestre personale,

spre orizontul cauciucat mergeau în tramvaie

norii cu acte în regulă.

001.866

Yigru Zeltil. “Pe tabla de șah a amintirii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/yigru-zeltil/poezie/13921239/pe-tabla-de-sah-a-amintirii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.