Ore, clipe… le las să se dividă.
Le amăgesc cu pseudo-concepte,
Le-aștern în față diverse semi-fapte
Și astept o realitate validă.
Mă ocolesc sau mă venerează,
Găsesc pretexte pline de
Un sentiment mascat, pierdut în vid, ce l-am îndepărtat continuu.. Destul cu inimile frânte! Privește îndrăgostiții, trăind în lumea lor. Privește soarele stins ce aprinde dragostea din ei..
Plânge glota țipetele omenirii...
Ursuze lacrimi se usucă-n vânt.
Privind atâtea ceruri azurii,
Refuză să se nască din pământ.
Ei știu că trebuie să-ndure
Infernul ce li s-a-oferit
Și c-o
A oprit covorul magic
Ce prin basme a purtat-o.
Prea galactic, mult prea dornic;
A găsit ce-a căutat.
A străbătut munții ca sticla
Să vă găsească pe voi,
Imitând-o și pe mierla
Ce se zbate
Când chem cuvântul să vegheze visul meu
Îi flutură vântul literele, să ramână gol.
Să rămân și eu, cu el, împrejmuită
De copaci ce se desprind de sol.
Parfumul mării, amețind