Mă retrag
Ore, clipe… le las să se dividă. Le amăgesc cu pseudo-concepte, Le-aștern în față diverse semi-fapte Și astept o realitate validă. Mă ocolesc sau mă venerează, Găsesc pretexte pline de
Fiindc-au ales Infernul
Plânge glota țipetele omenirii... Ursuze lacrimi se usucă-n vânt. Privind atâtea ceruri azurii, Refuză să se nască din pământ. Ei știu că trebuie să-ndure Infernul ce li s-a-oferit Și c-o
Doar au ucis..
A oprit covorul magic Ce prin basme a purtat-o. Prea galactic, mult prea dornic; A găsit ce-a căutat. A străbătut munții ca sticla Să vă găsească pe voi, Imitând-o și pe mierla Ce se zbate
Șșș!
Când chem cuvântul să vegheze visul meu Îi flutură vântul literele, să ramână gol. Să rămân și eu, cu el, împrejmuită De copaci ce se desprind de sol. Parfumul mării, amețind
