Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

Scrieți un comentariu

1 min lectură·
Mediu
ce simplu e, când nu mai bate vântul... când mergi pe drum știind că punctele cardinale sunt liniștite, nici ele nu mai au nimic de explicat – e doar lumina toamnei, tot mai aproape, pregătită să îți dea ultima îmbrățișare... o vezi cum își deschide brațele, îi adori cerul de pe frunte, așteptarea. totul se micșorează, și pui punct. pe inima ta. pornești reflectorul lăsat de Dumnezeu. rămâi cu visul: chitaristul urcă pe scenă, chitara vibrează de la negru până la roșu, răsaritul e mereu la capătul tunelului, ca să nu doară plecarea... 3 septembrie 2009, 23:56
022.951
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
97
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

voiculescu daniela. “Scrieți un comentariu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/voiculescu-daniela/jurnal/13904759/scrieti-un-comentariu

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ecaterina-stefanEcaterina Ștefan
mi se pare foarte diluat discursul, chiar oarecum patetic. gînduri-gînduri lipsite de metafora sau lirism. atit am asimilat eu, cu greu și in forma asta:

chitaristul urcă pe scenă,
chitara vibrează de la negru până la roșu,
răsaritul e mereu la capătul tunelului
e doar lumina toamnei, tot mai aproape
așteptarea. totul se micșorează.
ce simplu e să
rămâi numai cu visul.
0
@verbinescuVVERBINESCU
Cauta intelepciunea lacrimii catarctice de cristal!
0