Poezie
Singur
1 min lectură·
Mediu
Singur. E goala cafeneaua.
Printre zabrele intra
lumina-n stropi.
Stelele imi sunt singure,
srii mi s-u racit,
trupul mi-a intrat
intr-o letargie sacra,
nu mai simt frumosul.
Masa neagra pe care scriu
se zgaieste la mine
de parca as fi viu.
Si totusi ma doare primavara
si polenul care-mi fuge prin vene
si albinele ce-mi zboara
prin creier. Iar delirand,
ma doare ultimul sarut,
lung,adanc si strain.
Ma dor toate: ma dor raurile,
absurdurile, pietrele, copacii,
proprii mei nori vor sa evadeze
din sange si ma dor.
Ma doare plictiseala,
ma doare hidrogenul,
bicicleta ma doare,
ma dor cartile.
Recunosc ca ma doare
singuratatea din cafenea,
ma doare singuratatea din mine.
012.286
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vlad Stangu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 111
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Vlad Stangu. “Singur.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vlad-stangu/poezie/17171/singurComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
BCBCBeatrice Zornek Claudia✓Ma intreb cum de a trecut aceasta poezie necitita (sau necomentata). Scrii foarte frumos, dar probabil ca ti-ai pus prea multe texte intr-o zi, si de aceea nu au fost citite toate. E pacat ca asemenea poezii sa treaca necitite, pune-ti doua-trei texte pe zi, altfel risti sa nu iti fie citite. Si poate nu te intereseaza pe tine asa mult asta, dar mie mi se rupe inima gandindu-ma ca multi vor trece pe langa ele, fara sa stie ce se ascunde in spatele acelui titlu. Mi-am propus sa iti citesc toate textele, cu scopul asta am si intrat pe site, dar daca nu voi reusi azi, promit ca in zilele urmatoare imi voi duce munca la bun sfarsit.
0