Vlad Lescu

La razboi Acum, totul e gri peste pamant, Linistea stie ca trebuie sa plece, Fiecare cade in al lui mormant, Totul e trist, totul e rece.

Partitură de plecare Ninsoarea s-a pornit fără tăgadă, Poșeta crengilor e plină, Asfaltul e îndrăgostit de zăpadă,

Dialog cu un porc Am stat de vorbă, Cu un porc sociabil, Iar eu mă gândeam la ciorbă, Scuze porcule, gând iremediabil. Era indignat, chiar

O amintire roșie Stația de autobuz era lipsită de oameni, în ea se odihnea doar un câine vagabond ce mai

Berea crește-n frigider În amurgul zilei de ieri, Când metalul frigiderului dârdâia, Printre pahare și tăceri, Un bețiv, creierul și-l râzgâia.

Pe mal Tu cauți un motiv, Eu te privesc grav, Valuri ne lovesc succesiv, În nisip, un gând firav. Pe cer, se adună întrebări, Gâtul tău cheamă

Undeva în Balcani ... Trec ani de când ne-am operat de comunism, Dar tot nu avem confort și bani, Toți privim cu pesimism, Către țara aflată

Salina Ocnele Mari Am fost în aceste zile la un punct turistic din județul meu natal, Vâlcea. Încă înainte de a intra în salină se observă reminiscientele sistemului sucombat

Unde ți-ai ascuns existența, iubito? Ai plecat cu trenul în dimineața gri? Mirosul pielii tale să ți-l amesteci cu mireasma de fier ars, Vocea ta să fie strivită de huruitul roților

Versuri pe ușa de spital În camera cu zâmbete amare, Cu lacrimi, și cu unghii ninge, Bacteria linge cubul de sare, După televizorul ce se stinge.

Pe când mă ambiționam să ajung cât mai repede la casa bunicii mele, în fața curții unui consătean, am observat desfășurarea unui ritual colosal prin substanța sa sordidă. Un grup de persoane ședeau

Poezia genocidului Liniștea e sfâșiată de trenurile care pleacă spre infern, Plouă cu lacrimi, vagoanele devin cimitire mobile, Ei simt că acum

Casa de dragoste Acum ceva timp, căutai o casă, Și ai ales să locuiești, La mine-n suflet, tu, cârciumăreasă, Căci tu mă-mbeți, când mă

Poezia unui copac Sunt înconjurat de organe, De organele fraților și părinților mei, Și de călăi, ce așezați în cordoane, Ne

Iubire-n parcul de distracții M-am gândit într-o noapte, Să trimit un porumbel, Ca să-ți spună-n șoapte, Să mergi cu mine-n carusel. Și dacă tu

Vertij sentimental Nu ai loc, nu ai țară, Dar faci state să dispară. Ochii tăi, scântei căprui, Și pe Ares îl doboară.

Dragoste colerică Dragoste din foc și lovire, Pumnii mei sunt ai tăi robi, Vreau a ta iubire, Vreau ai tăi microbi.

Înmormântări și întrebări Porțile se deschiseră, și cortegiul își începuse inevitabilul drum către cimitir. Mama defunctului avea inima sfâșiată de durere,

Aproape c-a venit acea noapte Din iubire, nimic n-a rodit, Și lipsa mângâierilor tale, A răpit focul acelui chibrit, Ce lumina a mea cale. Sufletul la spital mi-e

Războiul ... Războiul, cel care aduce înfrângerea și gloria, Cel care pictează pământul cu sânge, De când e lumea scrie

Oare ... Oare, exista in lumea toata, Si pentru acel baiat, o fata, Oare, exista in aceasta lume frumoasa, Si pentru acel om sarac, o casa, Oare,