Poezie
Partitură de plecare
1 min lectură·
Mediu
Partitură de plecare
Ninsoarea s-a pornit fără tăgadă,
Poșeta crengilor e plină,
Asfaltul e îndrăgostit de zăpadă,
Ca Maria Antoaneta de ghilotină.
Sufletul mi-e crestat de o lamă rece,
Anotimpul este prea zelos,
Dar frigul simțit când a ales să plece,
Ar face și un frigider gelos.
Privesc fulgii, mă întreb de ce pică,
De ce aleg pământul, când au cerul,
Un fizician ar vrea să-mi zică:
,, Principiul gravității îi trage-n jos, severul!”.
Aș vrea să văd gravitația cum abdică,
Să trăiesc un miraculos pasaj,
Să văd fulgii cum se ridică,
Și-mi duc la cer al meu mesaj.
Să întreb de acest vlăstar,
Pe care plecarea ei l-a îmbolnăvit,
De crește iar și iar?
De ce-n sufletul meu a răsărit?
Când mă gândesc la zilele bune,
Îmi vine un sentiment frust,
Să te pun cum iarna pune,
Lumina zilei, pe patul lui Procust.
Să-ți lăcrimeze sângele vinovat,
De cruda ta plecare,
Eu am sperat fără de rezultat,
Acum, speră și tu-n coagulare.
001.428
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vlad Lescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 163
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Vlad Lescu. “Partitură de plecare .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vlad-lescu/poezie/14040150/partitura-de-plecareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.