Poezii

Unde ți-ai ascuns existența, iubito? Ai plecat cu trenul în dimineața gri? Mirosul pielii tale să ți-l amesteci cu mireasma de fier ars, Vocea ta să fie strivită de huruitul roților

VLVlad Lescu

0

0

Partitură de plecare Ninsoarea s-a pornit fără tăgadă, Poșeta crengilor e plină, Asfaltul e îndrăgostit de zăpadă,

VLVlad Lescu

0

0

Aproape c-a venit acea noapte Din iubire, nimic n-a rodit, Și lipsa mângâierilor tale, A răpit focul acelui chibrit, Ce lumina a mea cale. Sufletul la spital mi-e

VLVlad Lescu

0

0

Versuri pe ușa de spital În camera cu zâmbete amare, Cu lacrimi, și cu unghii ninge, Bacteria linge cubul de sare, După televizorul ce se stinge.

VLVlad Lescu

0

0

Ce muncă, ce talent ... Ce muncă, ce talent, Valoarea-i un truism, Ambiția, gând impertinent, România-i nepotism.

VLVlad Lescu

0

0

Vertij sentimental Nu ai loc, nu ai țară, Dar faci state să dispară. Ochii tăi, scântei căprui, Și pe Ares îl doboară.

VLVlad Lescu

0

0

Pe mal Tu cauți un motiv, Eu te privesc grav, Valuri ne lovesc succesiv, În nisip, un gând firav. Pe cer, se adună întrebări, Gâtul tău cheamă

VLVlad Lescu

0

0

Dragoste colerică Dragoste din foc și lovire, Pumnii mei sunt ai tăi robi, Vreau a ta iubire, Vreau ai tăi microbi.

VLVlad Lescu

0

0

Tu ești... Tu ești cea a cărei buze, Seduc și zeii din antichitate, Tu ești prima dintre muze, Amestec de miracole și păcate. Lacuri,

VLVlad Lescu

0

0

Berea crește-n frigider În amurgul zilei de ieri, Când metalul frigiderului dârdâia, Printre pahare și tăceri, Un bețiv, creierul și-l râzgâia.

VLVlad Lescu

0

0

Între zăbrelele amăgirii Ai părăsit globul de cristal, Cu lacrimi, ai stins focul în vatră, Te sfărâmi în al amăgirii ceremonial, Dansând

VLVlad Lescu

0

0

Rațiune, nu ești singură Pe străzile unde s-au pierdut Nietzsche și Cioran, unde șoferul e condus de mașină, și păsările au în loc de aripi, lanțuri,

VLVlad Lescu

0

0

Ele ... Există pe acest pământ, Ființe numite fete sau femei, Gingașe ca florile de vânt, Grațioase ca niște ponei. Ființe aliate cu

VLVlad Lescu

0

0

Dialog cu un porc Am stat de vorbă, Cu un porc sociabil, Iar eu mă gândeam la ciorbă, Scuze porcule, gând iremediabil. Era indignat, chiar

VLVlad Lescu

0

0

Odă ideii Mă gândesc câteodată, Cum tu, idee, Te naști curată, Și frumoasă ca o fee. Ești deosebita făclie, Din întunericul

VLVlad Lescu

0

0

Un fost bătrân ... Erau o cameră veche, Un scaun și-un pat, Și-un bătrân fără pereche, Pe care destinul l-a uitat. Un bătrân ce se dezice, De

VLVlad Lescu

0

0

Casa de dragoste Acum ceva timp, căutai o casă, Și ai ales să locuiești, La mine-n suflet, tu, cârciumăreasă, Căci tu mă-mbeți, când mă

VLVlad Lescu

0

0

Poezia unui copac Sunt înconjurat de organe, De organele fraților și părinților mei, Și de călăi, ce așezați în cordoane, Ne

VLVlad Lescu

0

0

Moartea unui bec În beciul uitat, Stăteau la pândă, Liliacul întristat, Și cârtița flămândă. Ei priveau, Din întuneric, Și ocărau,

VLVlad Lescu

0

0

Iubire-n parcul de distracții M-am gândit într-o noapte, Să trimit un porumbel, Ca să-ți spună-n șoapte, Să mergi cu mine-n carusel. Și dacă tu

VLVlad Lescu

0

0

Iubire antropomorfistă Mergea un greiere nebun, Pe un colț de masă, Ș-atunci văzu pe\'un săpun, O furnică prea frumoasă. Greierele,

VLVlad Lescu

0

0

Virusul edenic Am întâlnit în tine, O boală seculară, Ochii tăi ca două balsamine, Îmi fac imunitatea să dispară. M-ai îmbolnăvit de fericire,

VLVlad Lescu

0

0

Indiferența feei ... El p-atunci, un ins sihastru, Ca vulturu-n ceru\' albastru, Ea, a Afroditei adversară, Cum sunt trandafirii-n vară. El și ea,

VLVlad Lescu

0

0

Patru cuie ... Primul cui Este întuneric și totul e sordid, Primul cui sfredelind lemnul, sperie, Viermii care mă privesc perfid. Al

VLVlad Lescu

0

0

Ai fi fost ... Ai fi fost a mea iubită, În peștera sufletului meu, Ai fi rămas o venerată stalactită, Și te-aș fi privit mereu. Dar ai ales să

VLVlad Lescu

0

0

Cum poți tu ... Cum poți tu să mă vindeci, Atunci când mă îmbolnăvesc de lume, Când simt că și celulele-mi sunt reci, Faci ca armonia iubirii în mine să răsune.

VLVlad Lescu

0

0

Poezia genocidului Liniștea e sfâșiată de trenurile care pleacă spre infern, Plouă cu lacrimi, vagoanele devin cimitire mobile, Ei simt că acum

VLVlad Lescu

0

0

În paharul plin cu apă În paharul plin cu apă, Unde gândul îmi mai scapă, Eu gust sentimente insipide, Și atunci, speranțele vii devin

VLVlad Lescu

0

0

Războiul ... Războiul, cel care aduce înfrângerea și gloria, Cel care pictează pământul cu sânge, De când e lumea scrie

VLVlad Lescu

0

0

Omul, actorul cald ... Se naște omul în lumea rece, Se joacă dar inevitabil crește, Iubește, niciodată nu ar vrea să plece, Dar în

VLVlad Lescu

0

0

Care criză ? De peste Atlantic, ni se spune cu sechele, Că n-o să mai avem bani, nici de-o vitamină, Ei ne zic că vin vremuri grele, Dar au

VLVlad Lescu

0

0

Scriitorul Scriitorul, acel dirijor al cuvintelor, Care cerne sentimentele deasupra sitelor, Din noroi creează povești de aur, Þese cu

VLVlad Lescu

0

0

Undeva în Balcani ... Trec ani de când ne-am operat de comunism, Dar tot nu avem confort și bani, Toți privim cu pesimism, Către țara aflată

VLVlad Lescu

0

1

Te iubesc ... Iubirea față de tine, nobila mea ocupație, Sufletul tău, a florilor și a iubirii destinație, Viața nu ezită să mă lovească,

VLVlad Lescu

0

0

Oare ... Oare, exista in lumea toata, Si pentru acel baiat, o fata, Oare, exista in aceasta lume frumoasa, Si pentru acel om sarac, o casa, Oare,

VLVlad Lescu

0

0

Un gand .... De multe ori, in aceasta viata, Nu ne aratam adevarata fata, Apreciem doar ce e frumos in aparenta, Uitam ca frumusetea sta in esenta. Pentru o

VLVlad Lescu

0

0

La razboi Acum, totul e gri peste pamant, Linistea stie ca trebuie sa plece, Fiecare cade in al lui mormant, Totul e trist, totul e rece.

VLVlad Lescu

0

0