Poezie
Între zăbrelele amăgirii
...
1 min lectură·
Mediu
Între zăbrelele amăgirii
Ai părăsit globul de cristal,
Cu lacrimi, ai stins focul în vatră,
Te sfărâmi în al amăgirii ceremonial,
Dansând într-o carieră de piatră.
Amețești, atingând al durerii zenit,
Îți zâmbește infernul lui Dante,
Sclipirea îți piere în foc cumplit,
Inima îți este înjunghiată cu diamante.
Te cuprinde întunericul cadențat,
Pășești pe trepte dărâmate,
Găsești un colț de neant uitat,
Și cadavre ale amintirilor plecate.
Înainte ca aerul să te părăsească,
Îți rămâne mucegaiul să te aline,
Și când moartea o să te izbească,
O să fim împreună, tu cu mine.
001813
0