Poezie
Ce frumos
2 min lectură·
Mediu
E frumos când poți să uiți,
De tot ce te apasă.
Să poți fugi de probleme și teribila angoasă,
Dar tu rămâi o pradă ușoară.
Umbrele te hăituiesc și în final te înconjoară.
Nu vor să tacă și trăncănesc haotic
De parcă ai fi pe ultima treaptă a lanțului trofic.
E frumos când ai speranțe.
Două,trei raze de-o lucire fragmentară,
Câteva mici scântei de fericire,
De-o specie tot mai rară,
Odată dispărute te îneci în amăgire.
De parcă vor doar să te tachineze subtil.
Te trezești derutat într-un peisaj
măzgălit de un nebun abil.
E frumos când poți să zâmbești,
Ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Să nu regreți fiecare secundă pe care o trăiești,
Dar asta, o știi bine, nu e și nici nu va fi adevărat,
Hah, ce gânduri naive de copil debusolat.
Fericirea, ca și tristețea sunt adevăruri universale.
Nu le poți refuza nici negocia cu ele.
E mai frumos când poți să iubești.
Să crezi în cineva cu nerușinare,
Incât tot ce ai îi dăruiești.
Să fi consumat de-o pasiune arzătoare,
Să sfârșești cu arsuri de gradul doi,
Intoxicat și hrănit de ființa “noi”.
O supradoză de extaz ce te scoate din minți
Ce te lasă un aurolac, într-un colț, scrâșnind din dinți.
001.563
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vlad Dumitru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 209
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
Vlad Dumitru. “Ce frumos.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vlad-dumitru/poezie/1800914/ce-frumosComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.