Nicăieri

frica, sau spaima au născut o poezie scurtă și dezorientată ca și sentimentul care a generat-o
numai bine

Mie mi se pare sugestiv creionată starea de target în fața gândurilor \"rebele\", lăsarea lor ca noapte și frig. Voința ce nu se poate elibera în \"act\" nu le poate rezista și atenua decât prin însăși conștiința de sine și a schimbării de stare, ce poartă semnul asediului lor și raportării fie și pasive la ele.

sentimentele, chiar si negative, pot naste lucruri frumoase si originale, dar, in cazul de fatza...inteleg ca iti place nichita stanescu...foarte mult :)

\"Deodata au venit pe sub copaci.
Duceau cu ei o chitara
care lasa în seara
o umbra grea, triunghiulara.

Dupa aceea au inceput să cânte
si melodia a intins spre tine
bratele ei reci.

Melodia intindea spre tine
bratele ei feline, bratele ei reci,
si n-am simtit când te-a-mbratisat
cu imbratisarea
pe care uneori ti-o da inserarea,
electric si-ntunecat.
[...]\"

(\"Muzica\" - Nichita Stanescu)

e greu sa fii original, dar incearca...cu riscurile de rigoare :)

in rest, mi-a placut atomsfera din poezie. iar gandurile...hm...e bine ca le gandesti :)
succes in continuare.

Maria...il ador pe Nichita...dar....starile sunt diferite total, seamana total intamplator unele cuvinte, si asta stii bine ca nu inseamna nimic. In plus...chiar il respect pe Nichita...incerc sa ignor ca m-ai crezut capabila de asemenea magarie, pentru ca nu ma cunosti. Poate daca ai mai fi citit vreo poezie de-a mea si multe de-ale lui Nichita...n-ai mai fi scris asta.

l-am citit pe nichita, avem gusturi comune in privinta asta, noi si inca x persoane :). nu te-am crezut in stare de ceva (nici bun, nici rau) :), e mai simplu de atat: iti doream stari care sa-ti inspire asocieri originale de cuvinte :). multa inspiratie!

cum se rezolva aici exilul lui Ovidiu in Ginditorul de la Hamangia, asa friguros si negru cum e, uite cit de luminos ne incalzeste...Felicitari, voi reveni ca in tarile calme!

Nu e Nichita în textul ăsta. Bravo!

of, mai, nici n-am spus ca ar fi Nichita in textul asta...ma refeream la doua cuvinte care in fine...am si spus ca-mi place poezia, atmosfera e diferita etc. poate trebuia sa formulez altfel, ca ar fi de dorit ca ceea ce citim si ne place din cei mari sa nu lasam sa ne influenteze la nivel (poate) subconstient, si sa incercam sa cautam mai mult originalitatea nu doar in stari, ci si in modul folosirii cuvintelor...doar de aici a aparut si estetica uratului...poate mai apare ceva nou...atat am vrut sa spun. imi cer scuze daca am starnit reactii atat de vehemente, nu ma asteptam la asta. am exprimat si eu o parere...

este ca in atmosfera acestui text nu este Nichita. Alcatuirea are ritmul si trairile proprii. Pe de alta parte, cred ca e de dorit ca originalitatea sa se manifeste si la nivelul asocierii cuvintelor - originalitate nu numai fata de texte straine, cat si fata de textele anterioare apartinand aceluiasi autor. Aceasta ar fi o metoda de a evolua stilistic si de a ne depasi limitele interioare si exterioare.

E ok, Maria...got it! :)