Poezie
destainuire
1 min lectură·
Mediu
Destainuire
am incercat sa-ti fiu
destoinic cavaler,
m-am straduit sa par
un vrednic Casanova,
credeam ca si pe
Dumnezeu din cer,
il poti seduce-asa
usor,cu vorba.
am vrut ca sa
ma crezi bait model,
m-am invelit in
vraja si mister,
m-am straduit,dar
din exces de zel,
e crud,prea crud
azi tristul adevar!
eu n-am cercat
sa fac vrajitorii,
nici pe la ursitoare
n-am umblat,
iar ghicitoarelor
draga,sa stii,
prea mult tircoale
nu le-am dat.
n-am incercat
in bobi sa te gasesc,
am vrut sa par
un pic mai realist,
azi tot ce stiu e
doar ca te iubesc-
din sufletu-mi intreg
de pesimist.
din trei: eu,tu
si magicul amor,
azi tot mai
singuratic ma mai simt,
caci am ramas doar
singur cu-al meu dor,
si sunt ca o cenusa-
dusa-n vint.
un nou amurg
improspateaza cerul,
o noua zi se trece-n
calendar,
iar eu ma simt
singur ca marul-
uitat si parasit
de gradinar.
viata trece,
valurile ei
arunca o prapastie-
ntre noi.
parem ca suntem
doua flori de tei
cazute;una-n pumn,
alta-n noroi.
003171
0