Virginia Popescu
Verificat@virginia-popescu
„Un coup de dés, jamais n'abolira le hasard - Mallarmé”
Facultatea de limbi straine Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi Profesoara de franceza, specializată în traduceri literare
Colecțiile lui Virginia Popescu
Dacă-i trasă prin inel,
N-o fi Venus, zeitate
Cea de inimi mult furate?
Pe textul:
„Ghicitoare" de Gârda Petru Ioan
RecomandatDar de-mi zici că e doar una,
Mă întreb cu-nfiorare,
E luna în noapte oare?
Pe textul:
„Ghicitoare" de Gârda Petru Ioan
RecomandatCu mângâieri și dulci parfumuri.
Dar când din pat vrei să cobori
Ești amețit de-ale ei fumuri.
Petre, e cumva cafeaua neagră și tare?
Pe textul:
„Ghicitoare" de Gârda Petru Ioan
Recomandatbat de viață și moarte legate\"
Un poem pe cât de scurt, tot pe atât de plin de sensuri adânci, legate de viață și moarte, de acel zbor invers de care vorbea Nichita.
Angela revine cu forțe noi printre iubitorii unei poezii muzicale, plină de forță și candoare.
Pe textul:
„cel mai ciudat anotimp" de Nache Mamier Angela
Da, ceea ce am scris eu poate fi numit și un mic expeeriment.
Probabil că pentru început vor fi mici povestiri care au marcat momente importante din copilăria mea plină de evenimente. Apoi, voi vedea ce va ieși din această incursiune în căutarea timpului meu interior pe care nu-l consider pierdut ci recuperabil.
Îți mulțumesc mult de trecere și de vestea frumoasă a apariției noastre în revista franceză 575.
Pe textul:
„Eu cred în minuni" de Virginia Popescu
aducere aminte careia am încercat oarecum să-i dau o aură de nostalgie.
Pe atunci eram doar un copil și nu am realizat grozăvia acelor realități care au fost urmate de cunoscuta perioadă care ne-a marcat copilăria și adolescența -perioada stalinistă din care nu regret un singur lucru:faptul că am venit în contact cu marea literatură rusă pe care o apreciez în mod deosebit.
Îți mulțumesc mult de trecere și te aștept oricând!
Pe textul:
„Eu cred în minuni" de Virginia Popescu
Pentru mine Craii acționează ca un magnet. I-am tradus cu mult timp în urmă și nu e deloc o treabă ușoară să-i traduci pe Crai, mai ale atunci când sunt de Curtea-Veche.
Cât despre poem, pot să spun că îți lasă în inimă aceeași nostalgie a unor vremi trecute, e ca buchetul unui vin vechi, băut împreună cu prietenii de suflet.
Dar cum eu sunt profesoară și autorul declară că nu are nicio încredere în aceștia, mă voi opri aici, de teamă să nu par o mincinoasă...
Pe textul:
„craii fără de curte" de Vasile Munteanu
Cât despre ou, trebuie să-ți spun cu mult regret că nu a mai rămas decât o amintire...
Glumesc acum, dar când îi dau nepoțelei mele oușorul fiert moale, așa cum îi place ei, nu uit să-i amintesc din când în când, că mama hrănea trei copii cu un astfel de ou.
Mulțumesc de trecere și de cuvintele de suflet!
Pe textul:
„Eu cred în minuni" de Virginia Popescu
Aici, miracolul e de o cu totul altă natură: cum reușea mama să ne sature doar cu un ou moale, pentru că, dacă oul ar fi fost fiert prea tare nu ar fi avut același efect, sunt absolut sigură.
Faptul că fac referințe biblice nu este deloc întâmplător. Din lipsă de alte cărți, am citit Vechiul și Noul testament la o vârstă foarte fragedă, prin clasa a doua, cred...
Dar primele mele lecturi formează un alt episod...
Mulțumesc mult pentru trecere și sugestii!
Pe textul:
„Eu cred în minuni" de Virginia Popescu
Dragă Liviu, ai surprins foarte bine, în doar câteva cuvinte ceea ce vrea să fie acest text. Este în primul rând o epistolă, cum bine ai sugerat care se adresează unui prieten foarte drag sufletului meu. El are și aspect de jurnal, dar este mai ales o confesiune a unor evenimente din copilărie, cu momente mai triste sau mai vesele.
Faptul că i-am spus \"Eu cred în minuni\", nu este deloc întâmplător, dar nu vreau să dezvălui prea multe amănunte. Toate la timpul lor...
Îți mulțumesc mult pentru oprirea pe pagina mea!
Pe textul:
„Eu cred în minuni" de Virginia Popescu
Mă bucur mult că ți-au plăcut aceste amintiri care poate, vor sta mai târziu la baza unui roman autobiografic.
M-am hotărât foarte greu să scriu aceste rânduri, deși le am de multă vreme în minte iar cei trei copii ai mei și mai ales nepoții le știu deja pe dinafară.
Orice început este greu, mai ales când toate aceste lucruri ți-au marcat profund copilăria.
Am postat textul cu o mare strângere de inimă, neștiind care vor fi reacțiile cititorilor...
Îți mulțumesc mult pentru încurajări! Vor fi un stimulent pentru mine.
Pe textul:
„Eu cred în minuni" de Virginia Popescu
chiar plecam cu o mare grijă în suflet, așa că îți mulțumesc pentru bunăvoința ta de a-mi comunica rezultatul final.
La mare nu voi avea internet. În schimb sper să am mult soare și inspirație.
Sunt sigură că îmi veți simți lipsa, dar și eu....
Pe textul:
„Haiku" de Virginia Popescu
Norocul meu că am inima sănătoasă!
Chiar nu știu cum să mă comport într-o astfel de situație, mă depășește, sincer.
Dacă poeziile și traducerile în franceză de pe Agonia sunt majoritatea înstelate, aici ești primul care mă înstelezi.
Eu nu pot decât să-ți mulțumesc.
Dar știi proverbul:\"Noblesse oblige\"
Steaua asta mă obligă să mă ridic la valoarea ei.
Sper că după scurta vacanță pe care o voi petrece la mare, voi reveni cu forțe proaspete.
Mulțumesc pentru încredere!
Pe textul:
„Haiku" de Virginia Popescu
mulțumesc de trecere și observații.
Ai dreptate! Mereu mai avem câte ceva de cizelat și ai observat că chiar un juriu competent se mai poate înșela.
Chiar acum mă pregăteam să votez la concursul săptămânal
și nu am găsit decât câteva haikuuri care să nu cuprindă o metaforă...
Foarte greu ne desprindem de felul nostru de a gândi în imagini.
Ceea ce am avut eu în minte când am scris al treilea tristih a fost imaginea unei păduri toamna, în apusul soarelui, dar lucrul acesta nu e prea ușor de redat.
Nu mă deranjează deloc dacă altcineva găsește o variantă mai bună.
Pe textul:
„Haiku" de Virginia Popescu
să știi că și eu am riscat puțin!
Emoții avem mereu când supunem ceva atenției celorlalți.
Faptul că ai reușit să scoți în evidență atâtea aspecte, îmi dovedește că nu
m-am înșelat când am spus că ai mult spirit de observație.
Probabil că acest haiku a găsit o rezonanță deosebită în inima ta.
Am observat de altfel, că a fost cel mai votat la concursul săptămânal.
Nu am mai așteptat rezultatele, pentru că mâine voi fi la mare, unde mai mult ca sigur voi mai avea aventuri interesante cu soarele și apa...
Îți mulțumesc mult pentru analiza minuțioasă și foarte competentă pe care ai făcut-o acestui haiku.
Pe textul:
„Haiku" de Virginia Popescu
Felicitări!
Cu mult timp în urmă scriam și eu o serie de himere zoomorfice, purtând ca subtitlu (Somnul națiunii creează monștri).
http://www.poezie.ro/index.php/poetry/1799529/Himere_zoomorfice
Deoarece ultima nu a apărut atunci, o s-o redau acum:
capul lui Băsescu
zâmbetul dulce al lui Iliescu
coada lui Romulus Vulpescu
Pe aceasta, dacă ar reuși un caricaturist să o ilustreze, cred că ar ieși ceva
deosebit...
Pe textul:
„Galeria de artă" de Dan Norea
ceasul potrivit după
floarea soarelui
(Ion Rășinaru)
Un haiku de o mare frumusețe,
în care soarele se răsfrânge în florile
care-i poartă numele, marcând scurgerea timpului...
Felicitări, Ion Rășinaru!
O să încerc și eu o modestă variantă:
amiază pe câmp -
cu astrul față-n față
floarea soarelui
Pe textul:
„Ora exactă" de Ion Rășinaru
te rog să mă crezi pe tot ce am eu mai sfânt că au curs apele Sâmbetei, Stixului, Lethei și câte ape or mai fi prin iad, de când nu m-am mai spovedit...
Am încercat odată, mai demult la preasfințitul Câlin de Saint-Ex, care s-a speriat de câte păcate aveam, spunându-mi: \"Retro femeie păcătoasă! M-ai speriat cu păcatele tale!\"...
De atunci mi-a pierit pur și simplu curajul.
Dar tu mi-ai arătat care este calea...
O voi urma cu sfințenie, AMIN!
Pe textul:
„Spovedanie on-line" de Atropa Belladona
Recomandatdoar coasa ruginită
de veghe la cap
***
bătrân muribund -
doar coasa odihnită
de veghe la cap
***
bătrân muribund -
doar coasa sprijinită
de veghe la cap
***
bătrân muribund -
în umbră doar o coasă
de veghe la cap
Am urmat sfatul maestrului Șerban Codrin de a înlocui epitetul \"ruginită\", considerat pleonasm al cuvântului \"bătrân\".
http://romaniankukai.blogspot.com/
Cu această ocazie ofer mai multe variante la primul haiku, deși eu aș opta pentru ultima.
Mi-ar face plăcere să aud și alte păreri...
Pe textul:
„Haiku" de Virginia Popescu
