Viorel Vrânceanu
Verificat@viorel-vranceanu
Născut în 1961 în județul Vrancea. De profesie inginer. Publică epigrame și parodii numai on-line. Membru Agonia.ro din anul 2003, sub pseudonimul Jupp B. Itter.
Și "Remanierea" e ok, dar nu poate fi gustată decît de un cititor avizat (în politică, nu în epigramă).
Mi-a plăcut și "Egalitatea", din punct de vedere umoristic e o epigramă reușită, din punct de vedere moral însă, să pui egalitate între papi și deputați... nu e prea creștinește :)
Pe textul:
„Epitaful unui ticălos degeaba" de Dan Norea
Vă mai citesc...
Pe textul:
„Omul, între tot și nimic. A iubi vs a urî " de razvan rachieriu
Nu sunt un expert în haiku dar am mai citit și eu cîte ceva, nu sunt la nivel de bebeluș. Firește că știu ce simbolizează cămașa neagră, numai că tristihul dvs. nu m-a impresionat cu nimic. Ok, o durere imensă repetată zi de zi. Mult prea general, așa că replica mea trebuia citită în cheia "So, what?". E drept că puteam să mă abțin să o pun într-un pseudo-senryu.
Și știți de ce nu m-a impresionat? Pentru că senzația mea a fost că sunt mult prea multe cuvinte de umplutură, de la "iar" și continuînd cu tot versul doi. Adică nu mi-au spus nimic, ori dacă din 8 cuvinte, 4 nu spun nimic, cu ce mai rămînem? Cum ziceam, nu sunt expert în haiku, dar în nici un caz nu trebuie să fii ca să interpretezi un text. E suficient să rezoneze sau să nu rezoneze în tine. În mine nu a... poate aveți mai mult noroc cu ceilalți cititori.
Pe textul:
„dimineață iar" de Cristina-Monica Moldoveanu
re-co-mand din cînd în cînd
s-o dați la spă-lat
Pe textul:
„dimineață iar" de Cristina-Monica Moldoveanu
Vă recomand să corectați.
Pe textul:
„Omul, între tot și nimic. A iubi vs a urî " de razvan rachieriu
Ce-o scriu cei talentați. se știe (Tataia)
"Scriu doar cei talentați",
Atît de ferm susții
Că ne-ntrebăm, mirați:
Matale cum de scrii?
Pe textul:
„Patimile epigramei" de David Valentin
Stresați, prudenți, suflând și în iaurt: (David Valentin)
Cînd am citit cum sufli în iaurt,
Doar două lucruri am băgat de seamă:
Că epigrama este genul scurt
Și nu tot ce e scurt, e epigramă.
Pe textul:
„Patimile epigramei" de David Valentin
Parafrazînd un clasic, care
Azi stă-n Copou, statuie:
"A fost cîndva o poantă tare,
Azi o vedem... și nu e!"
Pe textul:
„Mea Pulpa" de Sorin Olariu
Atent, grupajul l-am citit
Și-acum aș face o sinteză:
Din șase strofe,-ai nimerit...
Doar titlul! (cel din paranteză)
Exagerez, ca de obicei :) În afara titlului potrivit, mi-au plăcut primele două epigrame. Din păcate, a doua temă ai făcut-o arșice.
Pe textul:
„Epigrame (nu îndeajuns de fascinante)" de Ica Ungureanu
La așa versete,
Vin cu o zicală:
Geaba Domnul "dete",
Dacă traista-i goală.
Pe textul:
„Stomatologică (aviz amatorilor/procurorilor)" de Goea Maria Daniela
...
...o îndemnăm pe Daniela să nu miște, pentru ca dumnealui să-i prindă mai bine jugulara!
(Daniela Goea)
Doamnă Goea, mie mi se pare ceva în neregulă cu anatomia dvs.: să fie gîtul prea jos ori talia prea sus? ;)
Am spus mereu despre GPI că este cel mai bun umorist agonic și un fin observator. Nici aici nu se dezminte și m-a surclasat iar: oricît m-am străduit, mi-a fost imposibil să văd "umorul și autoironia" în comentariul "re: Mitru". Nu că nu ar exista...
Pe textul:
„La serviciu (grupaj)" de Goea Maria Daniela
Plus coperta și postfața.
Conținutul e – parol! –
Ca în Rai: aproape gol.
Felicitări și la mai multe, maestre!
Pe textul:
„Dan, căpitan de Rai" de Dan Norea
... pentru "Stavridul cu colți de argint - poezele de drag și râs"
S-a plictisit, de bună seamă
Să scrie Laur epigramă,
Dar, ca pescar, cu toți mi-au zîs
Că s-a făcut din nou de rîs.
Pe textul:
„Stavridul lui Laurențiu Ghiță e pus în libertate" de Radu Herinean
Îmi pare rău, dragă M. D., că ești bolnăvioară, mai ales că se vede și din catren. Îți urez însănătoșire grabnică!
MESAJUL LUI J. F. CHAMPOLLION - EGIPTOLOG
Tu te visezi egiptoloagă
Și-i neglijezi pe-autohtoni,
Chiar dacă România-ntreagă
E plină-ochi de faraoni.
Pe textul:
„Aspirație îndreptățită" de Goea Maria Daniela
Mulțumesc de trecere și comentariu.
Pe textul:
„Chifle împletite prin București" de Viorel Vrânceanu
Mulțumesc pentru trecere și semn.
Pe textul:
„Masterchef" de Viorel Vrânceanu
Le-aș explica la cititori,
Ce e “mișcarea populară”…
Dar printre ei sunt și minori. (N. Bun)
În lumea asta, sedentară,
Mișcarea ESTE populară,
Deci nu-nțeleg de ce te-oftici.
(Și-oricum, mai ai cu ce să-explici?)
Domnule Bunduri, sintagma "explica la cititori" sună ca naiba. Nu puteți remedia?
Pe textul:
„ “Mișcarea Populară”" de nicolae bunduri
Toate au o sensibilitate aparte, dar eu am rezonat mai mult la doi și la trei decît la primul.
Iată și un alt fel de fată bătrînă (fără pretenții de a avea vreo tangență cu arta japoneză):
poveste de gang -
doi golani și-o fătucă
bătrînă deja
Pe textul:
„Singurătate" de Dan Norea
O posibilă soluție (care evită și acel "ști'nd"):
Pînă la chindie / Toți s-au strîns ciopor, / Chiar de o să fie...
(sau primul vers: "Plini de bucurie", ca să se justifice utilizarea adverbului "chiar")
ori o soluție mai altfel:
"Ciudă mi-este mie / Că s-au strîns ciopor! / (Sper că o să fie / Vai de fundu' lor)."
Pe textul:
„Paradă gay " de Sorin Olariu
Pentru că ai aruncat provocarea, ce zici de forma:
Tu îi destănui tainele profunde
Și, smuls din suflet, cel mai trist secret
Iar bunul tău amic le va ascunde
La fel de-adânc... în blog, pe internet.
Pe textul:
„Un prieten epigramist anevoie se cunoaște" de Dan Norea
