Nostradamiene
O zi de toamnă azi era Când răsfoiam albumul casei Atât de plin cu peisaje Nici ca mi-aș fi putut imagina Divinele zile, mai altfel Mai multe zile-mi reveneau Aminte, loc sa-și
VFViorel FrunzaEden
Tu, ce ai mușcat din măr Tu, ce azi mă strângi in brațe Dorința ta de a mă supune Neprihănit, inocent trup. Tu, vrei să-l domini Iar in mâna stângă Biciul, de tandrețe Blajinul meu
VFViorel FrunzaFeriga
Feriga care crește Pământul care-l hrănește Și apa care-l udă Carbonul, ce-nverzește Tulpina ce se pleacă Când rouă frunza primește Acesta-i bucuria Ferigii care crește.
VFViorel FrunzaȘoapta mea
Șoapta mea La cafenea ne-am întâlnit Servind și noi câte ceva Căci prea mult, noi am adormit Sub carapacea psihologiei lui: altceva. O șoaptă tu mi-ai spus atunci Invăluit intr-o
VFViorel FrunzaTremur
Tremur In camera mea liniștită Prea plină de hârtii De documente Și încercări timide Sau poate prea concrete De artă picturală Prin care urmăresc Ca să redau tăcerii Liniștea de taină Din
VFViorel FrunzaParfumul cult
Lumina se sparge in valuri triste Iubirile mai vechi apun Iubesc in taina iubirile sinistre Uitate in cavourile unor nebuni Tresar in somnul meu si-mi pare Covorul rosu inca asteapta acea
VFViorel FrunzaSubțire
Subțire e acest antet Ce definește existența Subțire e acest antet Ce duce-n trecut esența. Văd cum se zbate luna Orgasmul pe care o prevăd Văd cum se zbate lună In mine oricum e:
VFViorel FrunzaMi-e dor
Mi-e dor de brațul tău subțire De mâna ta cea mică De candoarea de copilă Degajat de corpul tău subtil. Mi-e dor, de pieptul tău De sânii tai, fecioară Mie dor de a lor caldă Prea caldă si
VFViorel FrunzaMâna ta
Azi, de mult uitată este Secretul ce-i chiar mâna ta Mâna ta chiar de e rece In ea, căldură mai avea. Cu mâna ta, i-mi definești azi, corpul Cu mâna ta i-mi vindeci rana Cu mâna ta,
VFViorel FrunzaDe mă iubești, eu
De mă iubești, eu nu mai știu Si indoiala, incet mă inrobește Si sclavul ei, devin chiar eu Si spun necugetari, istete. * De multe ori, te-am ințeles profund Si chiar empatic, te-am simțit
VFViorel FrunzaTrecere
Ajunge pe azi, cu poezia E vremea să trecem la fapte Sarcinile-i să le suplinim Spre a fi mai bună Lumea, care nu-i a noastră. E plină azi, de anarhie Vrea să o supună Vrea ca să o
VFViorel FrunzaEu, poetul…
Astăzi descoperit-am iluzia Iluzia de a fii deștept Iluzia de a ințelege totul Iluzia de a fi poet. Dar, cu toate astea spuse Lumea-mi pare tot mai tristă Nici astăzi vre-un om Nu iese
VFViorel Frunza