Poezie
Trecere
1 min lectură·
Mediu
Ajunge pe azi, cu poezia
E vremea să trecem la fapte
Sarcinile-i să le suplinim
Spre a fi mai bună
Lumea, care nu-i a noastră.
E plină azi, de anarhie
Vrea să o supună
Vrea ca să o lege
Uitând de veșnica iubire
Care nicicând nu se va șterge
Si are să reziste acelor incercări.
Iar dacă mintea mea, o vor spăla
Si a mea penița o vor intoxica
Tot voi purta la sânu-mi, nostalgia
Ce ei o cred o nebunie
Noi,… tot vom iubi
In lumea noastră
Intoxicată de nebuni
Care mai strigă la ferestre:
Hei!, tu! I-ți sparg nervii
Cu abila mea finețe
Manipulabila ta suplețe
Persuasiv discurs despre tandrețe
Cu râs pleșuv, vulgar, cinic chiar
Te prind de mână si-ți oferă
Un singur dar: un ban, de trecere
Spre lumea fără de hotar
Spre a morții tristă ușaă
Ce poartă tainic acea deznădejde.
001632
0