Poezie
Blestemul
1 min lectură·
Mediu
Prin firul verde ce a răsărit
Se întrevede floarea ce-o să vină.
Un strop de apă l-a înveselit,
Ecou de mare... șoapte de-apă lină...
Un chip bălai de copilaș cuprinde
Din visul mamei ce-i mai minunat!
Dar ce va fi, nu este scris niciunde,
Doar Domnul știe tot ce-i va fi dat
Trecea abia megând.. Fost chip bălai,
Adolescent ce suflete-ncânta
Se-ndreaptă-ncet spre-al vânătorii plai
Unde străbuni îl vor întâmpina...
- Ce rost avut-au tot ce am trăit?
Se-ntreabă trist cu ochii-nlăcrimați.
Am plâns, am râs, am fost și fericit
Cu neputința suntem... blestemați!
Și tremurând din mână ușurel,
Și mormăind doar el mai știe ce
Mergea pe drumu-i fără nici un țel.
O umbră doar, atât simțea că e...
001921
0